Ortodoxe
Sfânta şi Marea Vineri; Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Slujba lui se va săvârşi marţi, a treia zi de Paşti); Sf. Ier. Martin Mărturisitorul, episcopul Romei; Sf. Mc. Tomaida
Greco-catolice
Sfânta şi Marea Vineri. Sf. ap. Aristarh, Pud şi Trofim, din cei 70. Orele Împărăteşti; Prohodul Domnului
Romano-catolice
Ss. Tiburţiu, Valerian şi Maxim, m.; Liduina, fc.; Fer. Isabela, fc. m.
În Vinerea Mare, dimineaţa se citesc ceasurile împărăteşti, iar la Vecernie se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Aer (Sfântul Epitaf), ce are pictat pe el punerea Domnului în mormânt. În seara din Sfânta şi Marea Vineri se cântă slujba prohodului Domnului, apoi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf cu lumânări aprinse în mâini, petrecând pe Domnul de pe Golgota la Mormântul dătător de viaţă.
* Sfântul Martin Mărturisitorul a fost ales în scaunul episcopal al Romei în anul 649, s-a aflat în mijlocul evenimentelor cauzate de erezia monotelită.
Cu un an înaintea întronizării sale a fost emis un edict dogmatic numit "Typos", promovat de împăratul Constans al II-lea (641-668), prin care se încerca un compromis între dogma ortodoxă şi erezia monofizită, determinând astfel erezia monotelită (conform căreia în Iisus Hristos nu a existat decât o voinţă, cea divină).
Sfântul Martin a convocat un sinod în Palatul Lateran din Roma, prin care a condamnat atât edictul în cauză cât şi monotelismul ca erezie. Pentru acţiunile sale împotriva monotelismului, Sfântul Martin a fost arestat şi a fost ţinut în captivitate un an, după care a fost trimis la Constantinopol, pentru a fi judecat.
A fost condamnat la moarte pentru înaltă trădare, condamnarea i-a fost comutată la exil pe viaţă, în insula Cherson, unde Sfântul Martin a murit după doi ani. (surse: "Predici la praznice împărăteşti şi la sfinţii de peste an", arhimandrit Cleopa Ilie, Ed. Episcopiei Romanului, 1996; vol. "Vieţile Sfinţilor").