„România are, din păcate, unul dintre cele mai ridicate niveluri ale sărăciei energetice dintre statele Uniunii Europene. Deşi mulţi dintre noi luăm ca un dat faptul că putem aprinde lumina, televizorul sau cuptorul cu microunde când ajungem acasă, căldura din calorifere, apa caldă, adevărul este că sunt încă destui români pentru care toate acestea nu sunt la îndemână, mai ales în mediul rural. Efectele unei astfel de realităţi sunt multiple: nu putem vorbi, spre exemplu, despre şanse egale în educaţie, când un copil îşi poate face temele pe calculator, iar altul doar la lumina lumânării, uneori cu mâinile îngheţate de frig. Faptul că avem cel mai mic consum de energie pe cap de locuitor din Europa, mai mic decât Ucraina sau Republica Moldova, spune multe. Aproximativ o treime dintre gospodăriile din România sunt afectate, în diferite grade, de fenomenul sărăciei energetice”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că, dincolo de existenţa unor progrese evidente, „realitatea este că sărăcia energetică rămâne un fenomen încă prezent în ţara noastră”, scrie Agerpres.
„În România anului 2024, aşa ceva este inacceptabil, iar normalitatea ar trebui să fie aceea în care fiecare român are acces la surse de energie – indiferent dacă locuieşte într-un cătun pitoresc din Munţii Apuseni sau într-unul dintre marile oraşe. Aici ajungem la viziunea mai largă despre ceea ce înseamnă dezvoltarea sectorului energetic. Am spus-o de fiecare dată: investiţiile în energie verde, eficienţă energetică şi în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie sunt cheia pentru a reduce facturile pe termen mediu şi lung şi pentru a proteja mediul. România trebuie să continue modernizarea infrastructurii energetice şi să crească ponderea energiilor regenerabile în mixul nostru energetic. Dar acest lucru nu este suficient”, a punctat Burduja.
El a reiterat că, pentru a avea preţuri competitive la energie, trebuie folosite pragmatic şi inteligent toate resursele pe care le avem, de la energie nucleară până la gaze naturale.
„România nu trebuie să lase pe nimeni în urmă. Suntem obligaţi să utilizăm şi soluţii pe termen scurt pentru cei mai vulnerabili – aşa cum sunt deciziile de plafonare a preţurilor – alături de strategii pe termen mediu şi lung, inclusiv pentru creşterea eficienţei energetice a locuinţelor”, a punctat şeful de la Energie.
Sebastian Burduja a participat luni la prezentarea Raportului Băncii Mondiale privind evaluarea nivelului de sărăcie energetică din România.
