Ministerul Apărării Naţionale a cheltuit aproximativ 7,5 milioane euro, în perioada 2009 - 2018, pentru închirierea şi asigurarea serviciilor de comunicaţii satelitare. Acum, România vrea să-și dezvolte propriul sistem de sateliți.
Experţii ESA se află în România pentru asigurarea suportului tehnic Agenţiei Spaţiale Române, instituţie care participă la realizarea studiului-concept pentru fundamentarea proiectului sistemului satelitar de telecomunicaţii care va deservi nevoile Sistemului Naţional de Securitate al României, program care va fi coordonat de Ministerul Apărării Naţionale.
Dezvoltarea unui sistem satelitar de telecomunicaţii este "un proiect strategic de interes naţional", spune MApN într-un comunicat de presă, cu aplicare în spectrul comunicaţiilor satelitare şi tehnologiei avansate care va asigura acoperirea multidomeniu a nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării şi instituţiilor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
În prezent, România închiriază şi utilizează anual, din mediul extern, un număr ascendent de fluxuri satelitare pentru structurile dislocate în zonele de interes, pentru executarea misiunilor în teatrele de operaţii, participarea la exerciţii şi angajamente naţionale şi internaţionale, toate aceste linii de efort implicând costuri financiare foarte mari, atât pentru Armata României, cât şi pentru instituţii de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
Astfel, Ministerul Apărării Naţionale, în perioada 2009 - 2018, a cheltuit aproximativ 7.500.000 euro pentru închirierea şi asigurarea serviciilor de comunicaţii satelitare.
Programul are ca principale obiective consolidarea rolului României în cadrul NATO şi UE, reducerea dependenţei faţă de furnizorii de servicii satelitare, dezvoltarea etapizată a unui sistem satelitar propriu care să asigure îndeplinirea nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naţionale şi instituţiilor de stat pe timp de pace, criză şi război, precum şi asigurarea redundanţei reţelelor de comunicaţii terestre organizate la nivel naţional, care pot fi afectate major în situaţii deosebite, de urgenţă sau calamităţi.
România ar deveni astfel un potenţial furnizor de servicii satelitare în zona Balcanilor şi la frontiera de sud-est a NATO şi deschide noi arii de dezvoltare a industriei aero-spaţiale la nivel naţional.
În procesul de fundamentare al proiectului au fost parcurşi, până în acest moment, o serie de paşi - adoptarea unei hotărâri a CSAT pentru aprobarea realizării proiectului, încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Apărării Naţionale şi Agenţia Spaţială Română, elaborarea cerinţelor operaţionale comune, elaborarea documentelor tehnice pentru fundamentarea proiectului, elaborarea matricei cu sarcini, termene şi responsabilităţi şi iniţierea procesului de activare a poziţiei orbitale geostaţionare alocată României.
Ca activităţi de perspectivă, se va iniţia procesul de încheiere a acordurilor internaţionale pentru realizarea acoperirii primului satelit de telecomunicaţii geostaţionar (GEO), vor fi întocmite şi aprobate specificaţiile tehnice, va fi cerută aprobarea Parlamentului României şi vor fi înaintate spre adoptare actele normative necesare derulării acestui la proiect.
Ulterior, va fi derulată procedura de achiziţie, cu luarea în considerare a valorificării la maxiumum a soluţiilor de offset şi vor fi parcurse etapele de lansare, testare, acceptanţă, operaţionalizare şi exploatare a sistemului, având ca termen de realizare a primei etape - trimestrul I/2022.
Dezvoltarea capabilităţii pe viitor are în vedere lansarea şi a altor sateliţi, în concordanţă cu nevoile de acoperire satelitară şi de servicii de comunicaţii satelitare ale instituţiilor beneficiare ale proiectului.
Durată de viaţă a unui satelit GEO este de minim 15 ani, garantată de producător, iar aria de acoperire a sistemului va fi teritoriul national şi teatrele de operaţii unde România are dislocate forţe.
Costurile necesare realizării primei etape a programului (legate de construcţia şi lansarea satelitului GEO, construcţia centrelor de sol necesare telemetriei şi distribuirii serviciilor de telecomunicaţii), precum şi cele presupuse de etapele ulterioare de dezvoltare vor fi estimate după elaborarea cerinţelor operaţionale comune şi a documentaţiei tehnice.
Fundamentarea programului are în vedere implicarea cât mai consistentă a industriei naţionale, prin posibilitatea de a produce în ţară componente ale sistemului satelitar, precum şi prin utilizarea unor modalităţi de cooperare industrială.
