„Fără o intervenţie, numărul limbilor care dispar ar putea să se tripleze în următorii 40 de ani, într-un ritm de cel puţin o limbă dispărută în fiecare lună”, au precizat autorii studiului, citat de Agerpres.
Aceștia recomandă alcătuirea unei programe şcolare care să sprijine educaţia bilingvă şi care încurajează atât învăţarea limbilor indigene, cât şi folosirea limbilor regionale dominante.
În cadrul studiului au fost analizate 51 de variabile independente, inclusiv politici de educaţie, indicatori socio-economici şi caracteristici ale mediului înconjurător.
Cercetătorii australieni au descoperit, de asemenea, o serie de cauze "neaşteptate şi surprinzătoare" care sporesc riscul de dispariţie a unor limbi, a precizat unul dintre autorii cercetării, Lindell Bromham. Printre aceste cauze se află reţelele bine dezvoltate de artere rutiere, a dezvăluit el.
În cadrul studiului au fost analizate 51 de variabile independente, inclusiv politici de educaţie, indicatori socio-economici şi caracteristici ale mediului înconjurător.
Cercetătorii australieni au descoperit, de asemenea, o serie de cauze "neaşteptate şi surprinzătoare" care sporesc riscul de dispariţie a unor limbi, a precizat unul dintre autorii cercetării, Lindell Bromham. Printre aceste cauze se află reţelele bine dezvoltate de artere rutiere, a dezvăluit el.
„Cu cât există mai multe drumuri, care leagă ţări de oraşe şi sate de oraşe, cu atât este mai mare riscul ca limbile să ajungă să fie în pericol. Este ca şi cum drumurile ar ajuta limbile dominante să vină ca un "tăvălug" peste alte limbi mai mici”, a mai spus Bromham.
Contactul cu alte limbi locale, pe de altă parte, nu reprezintă o problemă. De fapt, limbile care intră în contact cu multe alte limbi indigene sunt mai puţin expuse în faţa riscului de dispariţie, mai arată sursa citată.
