"Organizarea unui referendum presupune întâi o dezbatere şi cred că în special pe acest subiect e nevoie nu numai de o dezbatere, ci şi de a cântări foarte bine argumentele în favoarea organizării unui referendum. Sunt convins că în ultima perioadă simpatia pentru Casa Regală - iar acest lucru l-am văzut încă din 2011, când a venit regele Mihai în Parlament - a crescut foarte mult şi încrederea românilor în forma de guvernământ denumită monarhie constituţională. De aceea, cred că un astfel de subiect merită o dezbatere cât mai amplă la nivelul societăţii, dar trebuie să reunim acele forţe care sunt favorabile şi să convingem cât mai mulţi dintre cetăţeni cu privire la utilitatea schimbării formei de guvernământ. În cazul în care subiectul va deveni unul de interes, putem să demarăm aceste discuţii anul viitor", a precizat preşedintele Senatului, în cadrul unei declaraţii acordate presei.
El a adăugat că opiniile sale monarhice sunt deja cunoscute. Potrivit lui Tăriceanu, sistemul constituţional românesc este unul "hibrid, care are sădiţi în el germenii conflictului".
"Acest paralelism de putere executivă între Guvern şi preşedinte a dus permanent la tensiuni, la conflicte. Suntem una dintre puţinele ţări din Europa care face o excepţie de la regula democraţiilor parlamentare, unde preşedintele joacă un rol - nu simbolic - ci mai degrabă de reprezentare. La noi este această problemă permanentă pe care va trebui să avem curajul să o abordăm, pentru că altfel energiile societăţii, într-o măsură importantă, sunt consumate pe dezbateri sterile", a susţinut el.
În opinia sa, monarhia constituţională are avantajul că situează monarhul "deasupra şi în afara" jocului politic şi a partidelor politice.
"Preşedintele, în loc să fie arbitru, preferă tot timpul să fie un jucător, care, în loc să-şi îndeplinească rolul constituţional de a media între puterile statului, devenind jucător, îşi pierde credibilitatea. Şi, atunci, sigur că tot sistemul constituţional suferă din acest motiv", a completat Tăriceanu.
În ceea ce priveşte propunerea legislativă referitoare la reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României, Tăriceanu, care este unul dintre iniţiatori, a afirmat că în spaţiul public au apărut foarte multe comentarii făcute cu "o totală necunoaştere" a conţinutului proiectului.
"Prin acest proiect de lege dorim să dăm un statut de instituţie de utilitate publică, care să fie recunoscut şi care să poată să intre în dialog cu celelalte instituţii publice din România şi există o prevedere potrivit căreia, ca instituţie de utilitate publică, va avea o minimă schemă de personal încadrată, care să ajute la funcţionarea instituţiei şi care, sigur, urmează să fie finanţată de la buget, prin hotărâre de guvern, dar care presupune nişte sume care sunt, după părerea mea, nesemnificative. Aceasta este toată latura materială şi pecuniară a acestui proiect. Regret că au fost atât de multe ştiri care au apărut, false, şi care au umbrit proiectul care nu face decât să arate că România ştie să îşi recunoască valorile, simbolurile, ştie să îşi preţuiască trecutul şi contribuţia regalităţii la evoluţia României", a explicat preşedintele Senatului.
El a estimat că proiectul va fi supus dezbaterii în sesiunea parlamentară următoare.
"Cred că ar trebui să existe, inclusiv, din partea măcar a PNL-ului susţinerea pentru acest proiect. Cu toate că pe liderul PNL-ului l-am văzut făcând comentarii deplasate în legătură cu proiectul de care vorbim", a adăugat Călin Popescu-Tăriceanu.
