Proiectul prevede majorarea veniturilor bugetului de stat pe 2021 cu suma de 1,112 miliarde lei, în timp ce la capitolul cheltuieli se propune diminuarea cu suma de 1,297 miliarde lei la credite de angajament şi creşterea cu suma de 5,943 miliarde lei la creditele bugetare.
În ceea ce priveşte veniturile bugetului general consolidat, acestea se majorează, pe sold, cu suma de 4,324 miliarde lei. Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 5,429 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash cu suma de 1,105 miliarde lei.
Ministerele care au primit bani în plus Din bugetul de stat, au fost suplimentate creditele bugetare astfel: - Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale: +3.409,35 milioane lei;
- Ministerul Sănătăţii: +2.451,2 milioane
- Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale: +2.195,7 milioane lei per sold în special pentru asigurarea drepturilor de natura asistenţei sociale
- Ministerul Justiţiei: +823,9 milioane lei, per sold, în principal pentru plata drepturilor salariale restante
- Ministerul Public: +346,5 milioane lei
- Ministerul Finanţelor: +164,7 milioane lei
- Ministerul Afacerilor Interne: +44,9 milioane lei
Ministerele de la care s-au tăiat fonduri
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: -2.314,3 milioane lei
- Ministerul Energiei: -172,8 milioane lei
- Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului: -156,4 milioane lei
- Secretariatul General al Guvernului: - 59,9 milioane lei
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei: -42,7 milioane lei
- Ministerul Culturii: - 45,1 milioane lei
Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 84,905 miliarde de lei, acesta menţinându-se la 7,13% din PIB.
Astfel, Ministerul Finanţelor, la Acţiuni Generale, are prevăzut un plus de 3,409 miliarde lei, din care plus 1,265 miliarde lei dobânzi, plus 727,3 milioane lei Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, plus 100 milioane lei Plăţi în contul creditelor garantate şi/sau subîmprumutate, plus 140 milioane lei Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, plus 169 milioane lei Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat şi plus un miliard lei Sume aferente asistenţei financiare nerambursabile alocată de Uniunea Europeană în perioada de programare 2014-2020.
Ministerul Sănătăţii figurează cu plus 2,451 miliarde lei per sold, în principal pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru asigurarea necesarului de finanţare până la sfârşitul anului aferent drepturilor de personal pentru unele categorii de medici şi personal medical din spitale, cabinete medicale şcolare, asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari, programe de sănătate finanţate din bugetul ministerului, plata unor despăgubiri civile reprezentând restituiri de clawback. Concomitent, au fost diminuate cheltuielile pentru finanţarea proiectelor cu finanţare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020, cheltuielile pentru programele cu finanţare rambursabilă, având în vedere execuţia bugetară înregistrată până la această dată.
La Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se propune un plus de 2,195 miliarde lei per sold, în special pentru asigurarea drepturilor de natura asistenţei sociale în vederea compensării aferente consumului de energie electrică şi gaze, plăţii indemnizaţiilor acordate la întreruperea activităţii în condiţiile pandemiei, a alocaţiilor de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu handicap, a indemnizaţiei de creştere a copilului şi plăţii integrale a pensiilor şi indemnizaţiilor şi a ajutorului de încălzire şi, respectiv, diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 142,4 milioane lei, a transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de 49,4 milioane lei, concomitent cu majorarea transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale cu 82 milioane lei.
Ministerul Justiţiei va avea un plus de 823,9 milioane lei, per sold, în principal pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative şi a dobânzilor legale aferente titlurilor executorii.
"Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii în principal la transferuri, alte transferuri, fonduri externe nerambursabile, cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă şi la cheltuieli de capital", se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.
Şi Ministerul Public are în plus 346,5 milioane lei, per sold, fiind propusă suplimentarea cu 339,2 milioane pentru plata titlurilor executorii, precum şi pentru debite restante datorate personalului şi pentru dobânzile legale penalizatoare stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii în principal la bunuri şi servicii, asistenţă socială şi la cheltuieli de capital, se subliniază în document.
Ministerul Finanţelor are 164,7 milioane lei în plus, per sold. Se propune alocarea de fonduri suplimentare pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare (plus 232,5 milioane lei). Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii la cheltuieli de personal (minus 1,9 milioane lei), bunuri şi servicii (minus 2,4 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (minus 1,2 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (minus 16,9 milioane lei), active nefinanciare (minus 45,4 milioane lei).
Bani în plus sunt prevăzuţi şi la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor: +129,3 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară a 151,8 milioane lei pentru plata despăgubirilor acordate proprietarilor ale căror animale au fost afectate în contextul evoluţiei pestei porcine africane şi a scrapiei. S-au identificat economii la bunuri şi servicii (minus 1,5 milioane lei), la fonduri externe nerambursabile ca urmare a neefectuării campaniei de vaccinare antirabică la vulpi (minus 20,2 milioane lei), la sumele aferente persoanelor cu handicap neîncadrate (minus 0,02 milioane lei) şi la cheltuieli de capital (minus 0,8 milioane lei). Diminuările propuse au avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare analizei execuţiei bugetare.
O sumă de 44,9 milioane lei în plus, per sold, apare şi la Ministerul Afacerilor Interne. Se propune asigurarea de sume suplimentare la asistenţă socială pentru plata pensiilor militare de stat în luna decembrie 2021 (+440 milioane lei) şi a fondurilor necesare la active nefinanciare pentru achiziţionarea de stocuri de urgenţă medicală de strictă necesitate, constând în teste rapide de determinare a antigenului SARS-CoV-2 efectuate din proba de salivă, în scopul monitorizării permanente şi eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităţilor de învăţământ (+130 milioane lei). Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii în principal la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-15 milioane lei), la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-509 milioane lei), precum şi la cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-1,1 milioane lei).
Pe de altă parte, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este preconizată o diminuare a creditelor bugetare de 2,314 miliarde lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară a +74 milioane lei pentru acordarea subvenţiei reprezentând ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-9 milioane lei), bunuri şi servicii (-3,5 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-62,9 milioane lei), contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale (-0,12 milioane lei), fonduri externe nerambursabile ca urmare a întârzierilor în implementarea acţiunilor aferente perioadei de tranziţie 2022-2023 (-2,3 miliarde lei), renta viageră agricolă (-3 milioane lei), cheltuieli de capital (-8,8 milioane lei) şi împrumuturi (-1,0 milioane lei). Diminuările propuse au avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare a analizei execuţiei bugetare, precizează Nota de fundamentare.
Creditele bugetare ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii vor fi reduse per sold cu 757,3 milioane lei. Scăderile propuse au avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare a analizei execuţiei bugetare. S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-0,4 milioane lei), bunuri şi servicii (-1,0 milioane lei), dobânzi (-2,4 milioane lei), la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-7,3 milioane lei), la alte transferuri (-65,1 milioane lei), la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-948 milioane lei), la alte cheltuieli (-3 milioane lei), la cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-0,3 milioane lei), la active financiare reprezentând participarea la capitalul social al operatorilor economici aflaţi sub autoritatea ministerului (-25 milioane lei), precum şi la ratele aferente creditelor externe (-8,8 milioane lei). Se asigură sume suplimentare la subvenţii pentru operatorii economici de sub autoritatea ministerului (+300 milioane lei) şi pentru decontarea facilităţilor de care beneficiază diferite categorii sociale (+4 milioane lei).
La Ministerul Energiei diminuarea de 172,8 milioane lei a avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare a analizei execuţiei bugetare. S-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-3,71 milioane lei), bunuri şi servicii (-2,74 milioane lei), subvenţii (-98,23 milioane lei), alte transferuri (-63,17 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-4,04 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-0,59 milioane lei), precum şi la active nefinanciare (-0,29 milioane lei).
La Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, reducerea de 156,4 milioane lei, per sold, a avut în vedere propunerile ordonatorului principal de credite urmare a analizei execuţiei bugetare şi necesarului de finanţare până la finele anului. S-au identificat economii în principal la bunuri şi servicii (-8 milioane lei), subvenţii (-112,9 milioane lei), alte transferuri (-40,53 milioane lei) precum şi la active nefinanciare (-1 milion lei). Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru derularea investiţiilor în turism (+6 milioane lei).
Secretariatul General al Guvernului figurează cu minus 59,9 milioane lei, în principal, prin diminuarea cheltuielilor de personal cu 25 milioane lei, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 15 milioane lei şi a celor de investiţii cu 15 milioane lei, având în vedere execuţia bugetară la 9 luni, precum şi modificarea calendarului de realizare a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din iulie-noiembrie 2021 în februarie - iulie 2022, iar Curtea de Conturi cu minus 48,5 milioane lei, fiind identificate economii în principal la cheltuieli de personal (-1,6 milioane lei), bunuri şi servicii (-3 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-36,5 milioane lei), active nefinanciare (-7 milioane lei).
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei are o scădere a creditelor bugetare de 42,7 milioane lei. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la cheltuieli de personal (-6 milioane lei), precum şi la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-36,7 milioane lei). S-au asigurat fonduri pentru derularea proiectelor cu finanţare rambursabilă (+10,5 milioane lei) prin redistribuire de la active financiare (-10,5 milioane lei).
La Ministerul Culturii se propune o scădere de 45,1 milioane lei, având în vedere gradul de execuţie s-au identificat economii la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (-24,9 milioane lei) şi cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-20,5 milioane lei).
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2021 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 138,7 milioane lei.
În cazul veniturilor bugetului de stat, influenţele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii: impozit pe profit plus 1,747 miliarde lei, ca urmare a evoluţiei încasărilor în primele 10 luni ale anului 2021 şi a recuperării unor sume amânate la plată din impozitul aferent anului 2020; alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice plus 220 milioane lei; taxa pe valoarea adăugată plus 4,909 miliarde lei, ca urmare a evoluţiei încasărilor în primele 10 luni ale anului 2021 şi a recuperării unor sume din taxa pe valoare adăugată amânată la plată aferentă anului 2020; alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii plus 136,9 milioane lei; taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi minus 2,251 miliarde lei, influenţa datorându-se scăderii veniturilor din taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de funcţionare (venituri aferente valorificării frecvenţelor radio în noile benzi de frecvenţe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicaţii mobile terestre de bandă largă 5G de minus 2,5 miliarde lei), compensată parţial de majorarea veniturilor din taxe pentru jocurile de noroc cu (plus 0,2 miliarde lei).
De asemenea, la impozitul pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale e prevăzută o creştere de 205,8 milioane lei, la alte impozite şi taxe fiscale de 14,8 milioane lei, la contribuţiile de asigurări sociale de plus 39,9 milioane lei. În schimb, la venituri nefiscale e stabilită o scădere de 815,1 milioane lei, diminuarea datorându-se în principal reducerii veniturilor din dividende şi a vărsămintelor din profitul net al Regiilor Autonome (minus 1,7 miliarde lei) atenuată parţial de majorarea veniturilor din concesiuni şi închirieri, amenzi penalităţi şi confiscări.
Veniturile din capital cresc cu 105,5 milioane lei, iar sumele primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 se reduc cu 2,667 miliarde lei.
"Majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată, în principal de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe anul 2021 şi a încasărilor la bugetul de stat (inclusiv veniturile recuperate parţial din obligaţii fiscale declarate şi amânate la plată în anul 2020, prin efectul legii)", se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.
Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel: cheltuielile de personal se majorează cu 1,029 miliarde lei (din care 1,122 miliarde lei, drepturi de natura salarială stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru personalul din sistemul judiciar); cheltuielile cu bunuri şi servicii se majorează cu 442,1 milioane lei; cheltuielile cu dobânzile cresc cu 1,263 miliarde lei; cheltuielile cu subvenţiile cresc cu 167 milioane lei; transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 2,77 miliarde lei; alte transferuri se majorează cu 153,7 milioane lei; cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 2,442 miliarde lei; proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 se diminuează cu 3,458 miliarde lei; alte cheltuieli cresc cu 503,4 milioane lei; fondurile de rezervă se majorează cu 727,3 milioane lei; cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 99,2 milioane lei, iar cheltuielile de capital se majorează cu 13,6 milioane lei.
