Potrivit DNA, în anul 2008, președintele CJ Buzău, Cristinel Bigiu (denunțător în dosar), a primit 700.000 de euro mită de la primarul din Jilava, Adrian Mladin, în schimbul acordării sprijinului acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafețe de teren aflate pe raza municipiului Buzău, informează Ziare.com.
Banii au fost împărțiți de Cristinel Bigiu cu George Scutaru (deputat și presedinte al organizației PNL Buzău, la acea vreme), care a primit suma de 170.000 euro, și Dan Motreanu (secretar general al PNL și deputat de Călărași), care a luat 250.000 de euro, sumele fiind destinate pentru finanțarea campaniei electorale din 2008 (alegeri locale si generale) a candidaților PNL.
DNA arată că George Scutaru a folosit cei 170.000 de euro pentru a cumpăra prin firma sa, SC Quick Monitoring Media QMM SRL, materialele electorale de la SC Echo International Industry SRL, deținută de cetățeanul chinez Chen Lidong.
Haine aduse din China, cu sigla PNL
Firma cetățeanului chinez i-a furnizat lui George Scutaru articole de îmbrăcăminte aduse din China, inscripționate cu sigla PNL, respectiv tricouri cu mânecă lungă, jachete de iarnă, căciuli și șorțuri. Inscripționarea materialelor cu sigla PNL a fost făcută în Chină, iar lotul de marfă a fost livrat în containere, prin portul Constanța.
Procurorii mai notează că George Scutaru a folosit SC Quick Monitoring Media QMM SRL, care avea ca obiect de activitate principal "monitorizare presă", pentru a finanța ilegal campania electorală a PNL din 2008, prin încheierea de contracte fictive și efectuarea unor operațiuni bancare succesive.
De asemenea, procurorii afirmă că liderii unor partide politice, din România, urmăresc obținerea de sume de bani pentru campaniile electorale, indiferent de modul în care au fost procurate, și acceptă posibilitatea ca banii să provină din infracțiuni de corupție.
"Înregistrarea SC Quick Monitoring Media QMM SRL, pasarea responsabilității acesteia către persoane de încredere, încheierea de contracte prin interpuși în numele societății, transferurile bancare succesive folosite pentru a îngreuna eventualele verificări, folosirea candidaților, inclusiv a celor 'fără șanse', pentru a obține fonduri necesare campaniilor electorale creionează un mecanism des întâlnit în politica românească", se mai arată în rechizitoriu.
Acest mecaniscm se explică ulterior:
"Lideri ai unor partide politice urmăresc obținerea de sume de bani indiferent de modul în care acestea au fost procurate, acceptă și posibilitatea ca acestea să provină din infracțiuni de corupție, solicită propriilor candidați sprijin financiar (în fond o formă mascată de a candida contracost, cu cât suma oferită este mai mare, cu atât locul pe listă este corespunzător ierarhic), folosesc firme 'de casă' și introduc elemente de extraneitate (unde nu sunt firme off-shore, sunt furnizori asiatici s.a.m.d.), după modelul societăților evazioniste conduse de cetățenii străini", mai spun procurorii DNA.
