Mai mult de 40.000 de palestinieni au fost ucişi în Gaza de când Israelul a lansat războiul împotriva Hamas, a anunţat joi Ministerul Sănătăţii din enclava condusă de Hamas, atingându-se astfel încă o piatră de hotar întunecată în conflictul care durează de 10 luni în ziua în care în Qatar negociatorii s-au întâlnit să discute din nou despre un armistiţiu, însă mişcarea palestiniană lipseşte de la aceste discuţii.
Ministerul a declarat că 40 de persoane au murit în Gaza în ultimele 24 de ore, ridicând numărul total de decese înregistrate din 7 octombrie 2023 la 40. 005 - ceea ce înseamnă că la fiecare 55 de persoane din enclavă, una a murit, relatează CNN. În acelaşi timp, cel puţin 92. 401 persoane au fost rănite.
Autorităţile palestiniene nu fac distincţie între combatanţi şi civili, dar este clar că majoritatea morţilor sunt civili, inclusiv multe femei şi copii. Israelul a declarat luna trecută că a ucis mai mult de 14.000 de combatanţi în Gaza de la începutul războiului. Nimeni nu poate verifica în mod independent cifrele furnizate de ministerul palestinian.
Însă cifrele în creştere oferă o imagine pentru suferinţa zilnică, malnutriţia şi fragilitatea situaţiei din Gaza după 10 luni de conflict.
Iar acest prag psihologic a fost depăşit într-un moment deosebit de imprevizibil al conflictului. O nouă rundă de negocieri pentru încetarea focului ar trebui să înceapă joi, după ce uciderea unor persoane de rang înalt din Hamas şi din grupul militant libanez Hezbollah, susţinut de Iran, a decapitat conducerea ambelor organizaţii şi a făcut ca negocierile să pară fragile.
Vestea vine după un weekend greu pentru palestinienii din Fâşia Gaza. Cel puţin 93 de persoane au fost ucise în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, când un atac israelian a lovit o şcoală şi o moschee în partea de est a oraşului Gaza, unde se adăposteau persoane strămutate, potrivit oficialilor locali. Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au confirmat că au lovit complexul şi au declarat că cel puţin 31 de terorişti din Hamas şi Jihadul Islamic au fost eliminaţi în această lovitură, care a fost condamnată aproape universal, inclusiv de unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Israelului.
SPERANŢE DEŞARTE PENTRU O ÎNCETARE A FOCULUI
Israelul a lansat războiul împotriva Hamas după atacurile transfrontaliere ale grupării militante din 7 octombrie 2023, în care peste 1.200 de israelieni au fost ucişi şi 250 luaţi ostatici, potrivit autorităţilor israeliene. Mai mult de 100 dintre aceşti ostatici rămân în Gaza, iar familiile lor pledează pentru un progres în negocieri care să le asigure întoarcerea acasă.
Speranţele unui acord „ostatici contra încetare a focului” au părut să diminueze în ultimele săptămâni, după ce Israelul a lansat o serie de lovituri împotriva unor persoane de rang înalt din Hamas şi din Hezbollah, mişcarea libaneză care se luptă cu Israelul aproape zilnic din octombrie, în semn de solidaritate cu Hamas.
Mediatorii egipteni şi qatarioţi au transmis oficialilor israelieni în ultimele zile că Yahya Sinwar, noul şef al biroului politic al Hamas, după asasinarea lui Ismail Haniyeh la Teheran, doreşte un acord de încetare a focului, a declarat o sursă israeliană familiarizată cu această chestiune. Israelul a declarat că va trimite o delegaţie la discuţii. Cu toate acestea, Hamas a anunţat că nu va participa la discuţiile de joi, dar este dispus să vorbească cu mediatorii după aceea, dacă există „evoluţii sau un răspuns serios din partea Israelului”, a declarat sursa pentru CNN.
Un adept al liniei dure şi, potrivit Israelului, unul dintre autorii atacurilor teroriste din 7 octombrie, Sinwar era considerat anterior ca fiind refractar la un acord de încetare a focului şi de eliberare a ostaticilor.
Duminică, Hamas a declarat că a cerut mediatorilor să pună în aplicare un plan de încetare a focului bazat pe negocieri anterioare, cum ar fi cele prezentate de preşedintele american Joe Biden şi de Consiliul de Securitate al ONU.
Pe de altă parte, presiunea internaţională se intensifică pentru ca prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu să ajungă la un acord cu Hamas.Criticile occidentale la adresa acţiunilor lui Netanyahu au devenit tot mai puternice în ultimele săptămâni, odată cu alegerea unui guvern laburist în Regatul Unit şi confirmarea vicepreşedintelui american Kamala Harris drept candidatul democrat pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Comentariile lui Harris privind Gaza indică o schimbare de ton faţă de sprijinul constant al lui Biden pentru Israel.
Şi Netanyahu se confruntă cu furia unora din Israel. Forumul Familiilor Ostaticilor şi Dispăruţilor, o voce puternică în Israel, a cerut în mod repetat timp de luni de zile Israelului şi Hamasului să încheie un acord privind ostaticii şi încetarea focului. „Un acord este singura cale de a aduce toţi ostaticii acasă. Timpul se scurge. Ostaticii nu mai au nimic. Un acord trebuie semnat acum!”, a afirmat forumul într-o declaraţie de săptămâna trecută.
Un acord de încetare a focului ar oferi un răgaz celor aproximativ 2,2 milioane de palestinieni care au trăit în condiţii de coşmar în Gaza. Aproape toţi locuitorii din Gaza au fost strămutaţi în timpul conflictului, multe persoane fiind forţate să fugă în mod repetat pe măsură ce operaţiunea militară israeliană se extindea, adesea în locuri despre care se spusese anterior că fuseseră curăţate de luptătorii Hamas. În ultimele zile, aproximativ 75.000 de persoane au plecat spre sud-vestul Gazei după emiterea ordinelor israeliene de evacuare, potrivit şefului Agenţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţi palestinieni (UNRWA), Philippe Lazzarini. „Destul de des, oamenii au la dispoziţie doar câteva ore pentru a împacheta tot ce pot şi pentru a o lua de la capăt, de cele mai multe ori pe jos sau într-o căruţă trasă de măgari, plină ochi, pentru cei care şi-o permit”, a declarat el duminică pe platforma X.
