"Patru mercenari au fost ucişi, doi au fost arestaţi şi sub controlul nostru. Trei poliţişti care fuseseră luaţi ostatici au fost eliberaţi", a precizat ulterior, într-un anunţ televizat, directorul general al poliţiei, Leon Charles.
"Am decis să declarăm starea de asediu în toată ţara", declarase mai devreme premierul Claude Joseph într-un discurs în creolă, acordând astfel puteri consolidate executivului timp de două săptămâni.
El a promis că "autorii, ucigaşii lui Jovenel Moise vor plăti în faţa justiţie pentru ceea ce au făcut", şi a adăugat că atacatorii erau "străini care vorbeau engleză şi spaniolă".
Potrivit ambasadorului haitian în SUA, Bocchit Edmond, comandoul era format din mercenari profesionişti, care au pretins că sunt oficiali ai agenţi ai Departamentului SUA de combatere a traficului de stupefiante.
Soţia preşedintelui, Martine Moise, rănită în atentat, a fost transportată cu avionul la Miami, unde a fost internată la spitalul Jackson Memorial, au raportat mai multe mass-media americane.
Acest asasinat ameninţă să destabilizeze şi mai mult cea mai săracă ţară din cele două Americi, Haiti confruntându-se deja cu o dublă criză, politică şi de securitate.
Ca reacţie, Republica Dominicană, care împarte cu Haiti aceeaşi insulă, a ordonat miercuri "închiderea imediată" a frontierei.
Provenind din lumea afacerilor, Jovenel Moise, în vârstă de 53 de ani, a fost ales preşedinte în 2016 cu promisiunea de a dezvolta economia ţării şi a preluat oficial funcţia pe 7 februarie 2017. Activ în mai multe domenii economice, inclusiv în exploatarea plantaţiilor de banane, Moise nu avea practic experienţă în politică în momentul alegerii sale şi era foarte puţin cunoscut de compatrioţii săi.
Haiti este puternic afectat de absenţa securităţii, în special ca urmare a răpirilor pentru răscumpărări, realizate de bande care aproape că se bucură de impunitate.
Preşedintele Jovenel Moise, acuzat de inacţiune în faţa crizei, se confrunta cu o puternică neîncredere din partea unei părţi însemnate a societăţii civile.
Guvernând prin decrete din ianuarie 2020, fără parlament şi cu o durată a mandatului său care a făcut obiectul unor dispute, Jovenel Moise a iniţiat o reformă instituţională.
Un referendum constituţional iniţial programat pentru aprilie, amânat pentru prima dată pentru 27 iunie şi apoi din nou din cauza epidemiei de COVID-19, era programat să se desfăşoare pe 26 septembrie.
Scopul reformei viza consolidarea prerogativelor executivului.
Însă ce se întâmplă pe străzile din Port-au-Prince indică mai clar deteriorarea situaţiei din această ţară.
De la începutul lunii iunie, ciocnirile dintre bandele rivale din vestul Port-au-Prince paralizează complet circulaţia între jumătatea sudică a ţării şi capitală.
Mii de locuitori din cartierul foarte sărac Martissant, disputat de bande, au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele şi şi-au găsit adăpost la rude sau în săli de sport.
Pe 30 iunie, 15 persoane au murit în urma împuşcăturilor din plin centrul capitalei Port-au-Prince, inclusiv un jurnalist, Diego Charles, şi o activistă politică din opoziţie, Antoinette Duclair.
De asemenea, în aprilie, răpirea şi sechestrarea mai multor clerici catolici, inclusiv doi francezi, au provocat un şoc care a depăşit graniţele ţării.
Jovenel Moise a numit nu mai puţin de şapte prim-miniştri în timpul mandatului său. Cel mai recent, Ariel Henry, a cărui numire fusese anunţată luni şi care urma să se ocupe de organizarea alegerilor, nu a mai apucat să preia funcţia.
