„Exclus să ieşim de la guvernare. Colegii mei mei care au afirmat asta au supărări, şipe bună dreptate, au tras un semnal de alarmă, dar nu s-a pus problema în PNL în niciun for de conducere. Nu a existat subiectul ieşirii de la guvernare într-o discuţie internă a PNL”, a afirmat Rareş Bogdan, joi la o televiziune de știri.
„Au fost voci care au tras semnale de alarmă, pe bună dreptate, cu privire la ce se întâmplă în cazul în care măsurile fiscale ar fi luate aşa cum au apărut în draftul din mass-media. Vă pot spune 100% că măsurile fiscale nu vor fi luate aşa, pentru că PNL nu susţine acea variantă de draft. Pentru că PNL şi liderii săi consideră că efortul nu trebuie să fie pus exclusiv în zona companiilor private”, a mai explicat europarlamentarul liberal.
El a adăugat că nu crede că premierul Marcel Ciolacu îşi va depune mandatul dacă măsurile fiscale nu sunt adoptate.
„Eu cred în dialog. Cred foarte mult în negocieri. Putem să negociem orice, dar nu negociem principii”, a mai precizat eurodeputatul PNL.
„În situaţia în care este România astăzi, cu un front de 650 km care în loc să se potolească, creşte în intensitate de la o zi la alta, pur şi simplu nu putem ieşi de la guvernare, chiar dacă calculul electoral ar arăta mai bine aşa. Nu se poate. Deci nu putem să aruncăm România în criză politică şi nu o vom face”, a completat Bogdan.
Rareş Bogan a mai spus că preşedintele Klaus Iohannis nu va declanşa alegeri anticipate.
„Preşedintele Iohannis este singurul care poate declanşa alegeri anticipate. Nu va face acest lucru”, a mai spus Rareş Bogan.
„În schimb, PNL nu poate să fie în niciun caz un susţinător al unor creşteri de taxe exclusiv pentru zona privată, a companiilor mici şi mijlocii, fără să facem o reformă reală a statului, un stat gras care în 2005 avea 800.000 de bugetari, iar astăzi are peste un milion de bugetari. Vă reamintesc că din 2005 până astăzi, deci în 18 ani, din România au plecat şi se ocupă de alte administraţii centrale şi locale decât cele româneşti peste 5 milioane de români. Deci 5 milioane de români erau în ţară în 2005, iar administraţia românească şi întregul aparat bugetar funcţiona cu 800.000 de oameni. Astăzi avem 1,3 milioane de bugetari şi în ţară cu 5 milioane mai puţin de români de care se ocupă administraţia germană, franceză, italiană, spaniolă, etc.”, a adăugat europarlamentarul.
