Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană.
Documentul remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost "inconsistentă".
"În România, atât corupţia la scară mică, cât şi corupţia politică continuă să fie o problemă semnificativă. Cu toate că s-au înregistrat unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte urmărirea penală a cazurilor de corupţie, voinţa politică de a aborda problema corupţiei şi de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsecventă", se arată în raport.
În cadrul raportului, Comisia Europeană sugerează României "să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice".
Totodată, CE recomandă României să elaboreze coduri de conduită cuprinzătoare pentru persoanele alese în funcţii publice şi să asigure aplicarea "unor sancţiuni eficace pentru a descuraja actele de corupţie".
O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau controlate de stat. În plus, Comisia sugerează atât creşterea eficacităţii în ceea ce priveşte prevenirea şi depistarea conflictelor de interese în rândul funcţionarilor publici, cât şi consolidarea sistemului de garanţii în domeniul alocării fondurilor publice şi aplicarea unor strategii pentru reducerea corupţiei din domeniul sănătăţii.
Presa este influenţată politic
Jurnalismul din România este, adesea, influenţat de interesele şi de afilierile politice ale proprietarilor unor societăţi media şi au existat intimidări la adresa magistraţilor şi a unor persoane implicate în combaterea corupţiei, se mai arată în primul raport CE privind corupţia din toate ţările UE.
"Informarea obiectivă s-a deteriorat în ultimii ani şi jurnalismul este adesea influenţat de interesele specifice şi de afilierile politice ale proprietarilor unor societăţi de media, incluzând uneori intimidarea magistraţilor sau a unor persoane implicate în combaterea corupţiei", precizează raportul la capitolul mass-media şi accesul la informaţii.
Totodată, se arată că "limitările libertăţii presei au redus şi mai mult accesul la informaţii la nivelul întregii ţări". În opinia CE, această situaţie este agravată de faptul că România are cea mai scăzută rată de acoperire a internetului din UE.
Parlamentul, criticat în raport
Raportul menţionează şi votul din "marţea neagră" din Parlament. Votul Parlamentului din decembrie 2013 a pus "serios" la îndoială angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupţie în România, spune raportul anticorupţie al CE, care notează că problemele juridice din noile coduri creează "dificultăţi suplimentare".
Raportul arată că, deşi s-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, nu s-au obţinut încă "suficiente rezultate privind lupta împotriva micii corupţii", în timp ce partea de prevenire rămâne "mai degrabă slabă" atât la nivel central, cât şi la nivel local.
Experţii UE notează că, în mare măsură, cadrul juridic pentru lupta împotriva corupţiei a fost instituit şi remarcă măsurile adoptate recent în vederea unei reforme a Codului penal şi a Codului de procedură penală.
"Cu toate acestea, câteva dintre iniţiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie şi al dispoziţiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la îndoială stabilitatea legislaţiei actuale şi angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupţie", chiar dacă modificările au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională a României în ianuarie 2014, se arată în document.
Totodată, CE consideră că există "provocări considerabile" legate de punerea în aplicare a noilor coduri.
"Instabilitatea acestor acte legislative şi mai multe probleme juridice identificate de profesioniştii din domeniu, care ar putea necesita modificări ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare înainte de intrarea lor în vigoare creează dificultăţi suplimentare", precizează raportul.
Documentul remarcă "rezultatele solide" ale DNA, care a a scos la iveală practici de corupţie care implicau înalţi politicieni şi funcţionari publici, în timp ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are "o eficienţă din ce în ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de corupţie".
Şi activitatea ANI este apreciată, dar se subliniază că acţiunile ulterioare deciziilor ANI s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu "dificultăţi semnificative".
În raport sunt citate şi două sondaje de opinie privind percepţia cetăţenilor şi a firmelor privind corupţia. Astfel, conform Eurobarometrului special din 2013 privind corupţia, 93% din respondenţii români au fost de acord cu faptul că în ţara lor corupţia este o problemă larg răspândită (media UE fiind 76%), în timp ce 42% afirmă că au fost afectaţi personal de corupţie în viaţa lor de zi cu zi (media UE - 26%). 82% din români consideră că mita şi utilizarea relaţiilor personale sunt adesea cel mai simplu mijloc de a obţine anumite servicii publice.
În sondajul Eurobarometru în rândul întreprinderilor din 2013 privind corupţia, 81% din întreprinderile din România au afirmat că "favoritismul şi corupţia" reprezintă un obstacol în calea concurenţei între întreprinderile din România. 65% din respondenţi considerau că pentru întreprinderea lor corupţia reprezenta o problemă, în timp ce 64% considerau că nepotismul şi clientelismul ridicau probleme similare.
Primul raport anticorupţie la nivel UE
Acesta este primul raport anticorupţie care analizează situaţia din fiecare stat membru, realizat de Executivul european.
Împreună cu raportul, Comisia Europeană prezintă două ample sondaje de opinie. Potrivit acestora, mai mult de trei sferturi din cetăţenii europeni şi 93% din români sunt de acord că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în ţara lor de origine. 25% din români - ceea ce reprezintă al doilea cel mai mare procent din UE - au declarat că le-a fost cerut "în mod explicit sau tacit" să dea mită în decursul ultimului an, în comparaţie cu media europeană de 4%.
Vezi în documentele ataşate: raportul pe tema corupţiei din România, fişa de ţară întocmită de Comisia Europeană şi Eurobarometrul pe tema corupţiei în România
