Culmea ironiei e că plângerea depusă în instanța de judecată de către Zarcula este motivată pe accesul liber la justiție, cu atât mai mult cu cât șeful instituției publice din Banat este însuși denunțătorul pesedistului Mocioalcă.
Litigiul dintre șeful Direcției Agricole Caraș-Severin și DNA Timișoara a demarat pe data de 16 octombrie 2023, atunci când procurorii anticorupție au refuzat să-i comunice denunțătorului ordonanța de clasare, în cazul vicepreședintelui de la Curtea de Conturi a României. Cum nu a putut să afle motivele legale, care au stat la baza soluției magistraților, și nici să conteste decizia pe cale ierarhică, Marius Zarcula a dat în judecată DNA Timișoara, pe 18 decembrie 2023, la Tribunalul Caraș-Severin. Așa cum rezultă din dosarul cauzei, în primă fază, procurorii și-au motivat decizia pe faptul că, în înțelesul legii, denunțătorul nu are calitatea de „persoană interesată”.
Totuși, pe data de 12 iunie 2024, prin Sentința Civilă nr. 360, judecătorii cărășeni i-au dat dreptate lui Marius Zarcula, motivând că nimeni nu poate împiedica exercitarea dreptului constituţional de acces la justiţie, respectiv dreptul la o cale de atac prevăzută de lege. În concluzie, Tribunalul Caraș-Severin a obligat DNA să îi comunice șefului Direcției Agricole Caraș-Severin ordonanța de clasare, pronunțată în cazul fostului parlamentar Ion Mocioalcă. „Tribunalul constată că reclamantul este îndreptăţit la obţinerea unei copii a ordonanţei de clasare din data de 6 octombrie 2023, fiind martor denunţător, deci persoană care a făcut sesizarea. Prin necomunicarea ordonanţei de clasare reclamantului, deşi acesta era îndeptăţit, practic este împiedicat să formuleze o plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 340 Cod procedură penală, aspect care nu respectă exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului…”.
Cum decizia magistraților nu a fost definitivă, pe data de 6 august 2024, DNA Timișoara a atacat-o cu recurs, la Curtea de Apel Timișoara. Doar că, pe 21 noiembrie a.c., prin Hotărârea nr. 1156, care a rămas definitivă, judecătorii bănățeni au păstrat soluția colegilor din Caraș-Severin, obligând procurorii anticorupție să pună la dispoziția funcționarului public Marius Zarcula o copie după ordonanța de clasare, care a stat la baza denunțului împotriva pesedistului Ion Mocioalcă: ”Admite excepţia inadmisibilităţii recursului. Respinge ca inadmisibil recursul formulat de formulat de recurenta Direcţia Naţională Anticorupţie, împotriva sentinţei civile nr. 360/12.06.2024 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin, în dosarul nr. 2369/115/2023, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Zarcula Iosif Marius şi intimata-pârâtă Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Timişoara”.
Avocata reclamantului, Loredana Sabo, a declarat pentru jurnaliști că, imediat după ce-i va fi comunicată sentința de la Curtea de Apel Timișoara, va începe executarea silită a DNA, până la eliberarea unei copii după ordonanța de clasare, dispusă în favoarea fostului deputat PSD Ion Mocioalcă: „Nu mă mai rog de nimeni să-mi comunice o ordonanță. Pur și simplu o să mă duc la un executor judecătoresc și o să încep procedura, pe daune cominatorii. Primul pas este o notificare. O să cer între patru și cinci mii de euro pentru fiecare zi de întârziere…”. Apărătoarea șefului Direcției Agricole Caraș-Severin a mai afirmat, în același context că, în momentul în care va intra în posesia ordonanței DNA Timișoara, o va contesta, conform procedurii, la procurorul ierarhic superior iar, dacă va fi respinsă, va merge în instanță: „E foarte gravă pentru că vine din partea unei instituții a statului care ar trebui să se ocupe în adevăratul sens al cuvântului de anticorupție. Să nu mai mimăm combaterea corupției…”.
DNA Timișoara, așa cum informează și jurnaliștii de la PressHub, a clasat dosarul lui Ion Mocioalcă, baron local de Caraș-Severin, cu patru zile înainte ca acesta să fie numit, de către Parlament, în funcția de vicepreședinte al Curții de Conturi a României. Mocioalcă a fost ales de plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe 10 octombrie 2023, iar dosarul său, așa cum rezultă din probe, a fost închis de către procurorii anticorupție, pe 6 octombrie 2023. Cu o zi înainte, pe data de 5 octombrie 2023, parlamentarul cărășan a demisionat din funcția de senator PSD, pentru a fi numit la Curtea de Conturi. Abia pe data de 16 octombrie 2023, DNA Timișoara a comunicat denunțătorului Marius Zarcula soluția de albire pentru pesedistul Ion Mocioalcă.
Acum, pentru cei care nu știu, Ion Mocioalcă, potrivit portalului Integritate pe bune, a fost mâna dreaptă a lui Ioan Talpeș director SIE între 1992 și 1997. Numele său a apărut în scandalul deputaților din Parlamentul României cu dosare de rețea la Securitate, fiind de notorietate că, în tinerețea sa a fost racolat de colonelul Nicolae Georgescu și, ulterior, coordonat de ofițerul Vasile Șerban de la UM 01753 din Caransebeș. Printre altele, fiica lui Ion Mocioalcă a fost cununată religios de fostul premier, Victor Ponta, ginerele fostului ministru al agriculturii Ilie Sârbu, pe al cărui loc, la Curtea de Conturi, s-a instalat, în urmă cu un an de zile, pesedistul de Caras-Severin. În același context, Mocioalcă este nașul de cununie a lui Silviu Hurduzeu, președintele CJ Caras-Severin, și al omului de afaceri Ion Bejeriță (Johnny), consilier al primului-ministru Marcel Ciolacu.
În 2014, pe vremea când se îndeletnicea cu vicepreședinția PSD în Timiș, finul Bejeriță, mufat până la refuz, direct sau indirect, pe tot ce înseamnă construcții de drumuri în Caraș-Severin și Timiș, a fost săltat de mascați și pus în arest la domiciliu pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani. Procesul nu e gata nici azi. Ce e important de menționat e că totuși, cu ocazia Zilei Naționale, pe 1 Decembrie 2024, Klaus Iohannis l-a ridicat pe Ion Mocioalcă în grad de cavaler, ”în semn de înaltă apreciere pentru integritatea, dăruirea și profesionalismul de care a dat dovadă, în exercitarea actului de control, contribuind la o mai bună întrebuințare a resurselor financiare ale statului român”.
