Președintele Franței, Francois Hollande a declarat vineri dimineață că propunerile Greciei sunt "serioase și credibile" și a adăugat că asta arată că Atena este decisă să rămână în zona euro, informează The Guardian.
De asemenea, Guvernul francez îndeamnă celelalte state din zona euro să accepte planul de măsuri propus de Executivul grec. Ministrul Economiei din Franța, Emmanuel Macron a precizat că s-au făcut pași mari în ultimele zile și s-a arătat foarte otimist cu privire la ajungerea la un acord.
Și ministrul Afacerilor europene din executivul de la Paris a descris propunerile Greciei ca fiind "serioase, credibile și clare".
Nu e de mirare că oficialii de la Paris se grăbesc să sară în favoarea ofertei depuse de Guvernul Alexis Tsipras dat fiind că experții francezi s-au dus special la Atena zilele acestea ca să dea o mână de ajutor la.redactarea planului de reforme.
Ce concesii face Grecia în schimbul a 53,5 miliarde euro
Planul de reforme care urmează să fie ratificat vineri în Parlamentul de la Atena include creșteri de taxe și tăieri în sistemul de pensii.
În textul de 13 pagini intitulat "Acțiuni prioritare și angajamente", Grecia își asumă obligația de a adopta aproape toate măsurile propuse de creditori la 26 iunie și pe care Atena le-a respins atunci anunțând organizarea unui referendum, potrivit AFP.
Astfel, prin noile propuneri Atena acceptă o creștere a TVA la 23%, față de 13% în prezent. Pentru produsele de bază, energie electrică și hoteluri, TVA rămâne la 13%, iar pentru medicamente și cărți la 6%.
Creșterea TVA a constituit un punct major de divergență între Atena și creditorii săi în lungile și dificilele negocieri din ultimele luni.
Guvernul grec propune totodată suprimarea avantajelor fiscale pentru insulele grecești (adică reducerea de 30% a TVA aplicată de mai mulți ani), începând cu insulele cele mai bogate și cu cele turistice, așa cum doreau creditorii. Acest proces va începe în octombrie și se va face treptat, urmând să se încheie până la sfârșitul anului 2016.
În ceea ce privește vârsta de pensionare, ea a fost fixată la 67 de ani sau 62 de ani, cu 40 de ani de activitate, și va fi introdusă treptat până în anul 2022.
În același timp, va fi redus plafonul cheltuielilor militare cu 100 milioane de euro în 2015 și cu 200 milioane în 2016, față de reducerea de 400 milioane propusă de creditori.
Guvernul grec acceptă de asemenea limitarea creșterii taxei asupra societăților, de la 26% la 28%, așa cum au propus creditorii, precum și programul de privatizare a numeroase întreprinderi publice.
Per total, Grecia dorește o soluție 'pentru reglementarea' enormei sale datorii publice, de 180% din PIB, precum și un 'pachet de 35 miliarde de euro' consacrat creșterii economice.
Propunerile de reformă ale Atenei urmează să fie analizate de creditori, după care ele vor fi prezentate sâmbătă miniștrilor de finanțe din zona euro, înainte de summitul extraordinar al celor 28 de state ale Uniunii Europene, convocat duminică la Bruxelles.
Parlamentul grec urmează să se pronunțe vineri asupra acestor propuneri pentru a permite sau nu guvernului să negocieze acest pachet de reforme. Dezbaterea în legislativul elen va începe la ora 11,00 GMT.
