Potrivit sursei citate, în marja Consiliului, ministrul Predoiu a avut întâlniri bilaterale cu Marco Buschmann, ministrul Justiției din Germania, și Anna-Maja Henriksson, ministrul Justiției din Finlanda.
În cadrul celor două bilaterale, ministrul român a subliniat progresele înregistrate de România în cadrul MCV, precum și importanța conștientizării acestora la nivelul Statelor Membre și al Comisiei. De asemenea, miniștrii au evaluat și căile tehnice de armonizare a pozițiilor în legătură cu o serie de subiecte aflate pe agenda Consiliului JAI.
„Progresele înregistrate de România în domeniul judiciar trebuie recunoscute, judecătorii şi procurorii români nu sunt cu nimic mai prejos decât colegii lor europeni. Ca ministru al Justiției, am explicat şi voi continua să explic miniștrilor europeni progresele sistemului judiciar românesc, inclusiv intrând în detalii de nivel tehnic. După intrarea în UE, s-au făcut eforturi uriaşe pentru consolidarea Justiţiei şi a independenţei sale, de la cadrul legislativ şi până la cel financiar-bugetar și, deși mai sunt probleme de rezolvat, ne concentrăm pe soluţii, în cooperare cu sistemul judiciar, prin reprezentanţii săi. Ministerul Justiţiei va face tot ce ţine de el pentru realizarea obiectivelor din MCV şi pentru promovarea, la nivel european, a progreselor înregistrate în eficientizarea și consolidarea independenţei Justiţiei şi continuarea eforturilor anticorupţie, iar din această perspectivă adoptarea noilor legi ale Justiţiei este foarte importantă”, a declarat ministrul Justiţiei.
Programul de întrevederi diplomatice al ministrului român al Justiţiei va continua în cursul zilei de mâine cu o discuţie bilaterală cu ministrul ceh al afacerilor europene, Mikuláš Bek, pe acelaşi subiect al promovării în spaţiul instituţional european a reformelor din domeniul Justiţiei, susţinute de Guvernul şi Legislativul român.
În cadrul Consiliului JAI, au fost abordate subiecte de interes, în contextul noilor provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-o perioadă dominată de efectele pandemiei și ale conflictului din Ucraina. Astfel, protecția adulților vulnerabili este un domeniu care va domina agenda europeană în viitoarele luni, având în vedere creșterea substanțială a duratei de viață în UE și afluxul de refugiați, printre care se află multe persoane care au nevoie de protecție.
De interes pentru statele membre este îmbunătățirea cooperării administrative și judiciare, în vederea instituirii și executării măsurilor necesare pentru asigurarea protecției persoanelor vulnerabile și ale bunurilor acestora. Un instrument foarte util în acest sens este Convenția de la Haga din 13 ianuarie 2000 privind protecția internațională a adulților, semnată de 14 state membre și ratificată de 10 dintre acestea.
„Convenția de la Haga este un instrument foarte util, pe care Statele Membre îşi pun problema să îl semneze şi ratifice în viitorul apropiat. Existența unui cadru legal unitar va facilita cooperarea administrativă și judiciară și va duce, implicit, la asigurarea unei protecții adecvate a persoanelor vulnerabile și a patrimoniului acestora”, a declarat ministrul Justiției.
Îmbunătățirea procedurilor de extrădare şi a cooperării judiciare cu statele terțe, inclusiv prin asigurarea comunicării documentelor prin mijloace electronice și sistematizarea cadrului normativ cu privire la protecția victimelor infracțiunilor, au fost alte două subiecte puse în discuție.
„Suntem interesaţi în consolidarea cooperării judiciare şi a procedurilor de extrădare, prin rafinarea cadrului legal privind folosirea mijloacelor digitale şi electronice de comunicare. Principiul încrederii reciproce trebuie să stea la baza acestei cooperări. Continuăm să susţinem lupta anticorupţie, lupta cu crima organizată, să combatem traficul de persoane. Unele persoane condamnate în procese penale aleg să fugă de Justiţie. E important ca Justiţia să îi ajungă din urmă, iar utilizarea mijloacelor electronice securizate de comunicare în cooperarea judiciară poate ajuta foarte mult în acest sens.” a declarat ministrul Justiţiei în cadrul Consiliului JAI.
La dejunul de lucru, miniștrii au avansat soluții pentru eficientizarea coordonării acțiunilor judiciare, pentru colectarea, conservarea și evaluarea probelor privind infracțiunile comise în contextul agresiunii din Ucraina.
„Asocierea cât mai multor parchete naţionale la echipa comună de anchetă (Joint Investigation Team-JIT), la care participă deja autorități judiciare din 5 state membre și Ucraina, cu sprijinul Eurojust și al Curții Penale Internaţionale, este cea mai eficientă cale de investigare a infracţiunilor comise în contextul conflictului din Ucraina. Voi încuraja şi sper ca şi Parchetul General din ţara noastră să fie în măsură să participe la această cooperare judiciară. Efortul individual al parchetelor naţionale ar putea ajuta, dar calea cea mai eficientă este cea a cooperării prin JIT”, a declarat ministrul Justiției în cadrul Consiliului JAI.
