Postul alimentar presupune abținerea de la alimentele de frupt pentru o anumită perioadă de timp, iar motivațiile pentru a ține post sunt multiple. Dincolo de motivele religioase, oamenii mai pot ține post pentru beneficiile sale deosebite pentru sănătate.

Pentru creștini, Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei. Anul acesta se desfășoară între 15 martie și 1 mai, deoarece pe 2 mai se serbează Paștele 2021. Perioada de post este marcată de creștini printr-o atitudine spirituală, rugăciune și curățare sufletească, dar și trupească, prin evitarea alimentelor de origine animală interzise: carne, ouă, brânzeturi, lactate și pește.

Alimentele de post

Printre alimentele preferate de români în perioada de post se numără legume precum: soia, fasolea, mazărea, cartofii și lintea, alimente cu un conținut caloric consistent. Cei care optează pentru urmarea postului știu că această perioadă poate fi una destul de costisitoare, pentru că prețurile legumelor și fructelor cresc în perioadele de post, în special în piețe, iar produsele vegetale care înlocuiesc carnea și lactatele au de asemenea un cost ridicat. Supermarketurile pot fi o alternativă mai bună de cumpărături în această perioadă datorită ofertelor din cataloagele de produse.

Sursa: Cataloagele online

Postul intermitent 16/8 care a cucerit Occidentul

Dincolo de posturile religioase, există diferite tipuri de post care țin loc de dietă și contribuie la o mai bună funcționare a organismului. Unul dintre cele mai populare este postul intermitent 16/8, care presupune să sărim peste micul dejun, mâncând doar între orele 12 și 20. Acest tip de post este accesibil și relativ ușor de ținut, întrucât multe persoane obișnuiesc să sară peste micul dejun, iar beneficiile sunt considerabile. În plus, în cele 8 ore pe care le avem la dispoziție, putem consuma ce alimente dorim, fără să facem excese.

O persoana care postește intermitent consumă cu 350 de calorii mai puțin decât în mod obișnuit, reușind astfel să piardă în greutate. Postul intermitent ajută la reducerea stresului oxidativ asupra organismului, ceea ce poate reduce inflamația și riscul de boli cronice. Dacă mănânci doar 8 ore pe zi, metabolismul tău va funcționa mai bine, iar corpul poate intra în stare de cetoză și arde grăsime în loc de carbohidrați. 

Postul intermitent a început să capete teren și în rândurile românilor

„Eu unul nu țin post religios, pentru că nu mă regăsesc în acest concept. Ce m-a convins, în schimb, să adopt acest tip de dietă este faptul că studiile științifice arată că postul intermitent reduce inflamația și ajută corpul să lupte anumite afecțiuni, cum ar fi astmul, Alzheimer și artrita. Mai mult, reduce riscul de accident vascular cerebral. Eu sunt asmatic și postul intermitent m-a ajutat să slabesc 10 kg și să am o stare de sănătate mult mai bună,” a declarat Sorin Lupescu (43 de ani), de profesie antreprenor.

Ca orice altă formă de post, constrângerile impuse de postul intermitent pot avea contraindicații și efecte secundare, similare postului religios. Efectele secundare pot include: foame, stări de oboseală, greață, dureri de cap și insomnie. Postul intermitent nu este recomandat femeilor gravide sau celor care alăptează. De asemenea, dacă suferi de pietre la rinichi, reflux gastroesofagian, diabet sau alte probleme medicale, discută cu medicul tău înainte de a încerca postul intermitent și chiar și pe cel religios.

Dacă ți-am stârnit curiozitate, află mai multe sfaturi și recomandări despre cum să îți păstrezi energia în timpul postului din acest articol.