În mai 2021 a fost depăşit pragul de 419 părţi pe milion (ppm), unitate de măsură utilizată pentru a cuantifica concentraţiile poluanţilor atmosferici, potrivit unui raport întocmit de oameni de ştiinţă de la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite şi Scripps Institution of Oceanography de la Universitatea din California.
Aceste măsurători au fost efectuate la observatorul Mauna Loa din Hawaii, situat în mod ideal la înălţime, pe un vulcan, unde nivelul de CO2 este înregistrat începând din 1958.
Procedura de măsurare, numită „Curba lui Keeling”, după Charles David Keeling, omul de ştiinţă care a început monitorizarea CO2 în 1958, reprezintă un criteriu de referinţă pentru observarea nivelurilor de dioxid de carbon din atmosferă.
Mai este, de obicei, luna în care este consemnată în fiecare an cea mai mare concentraţie de de dioxid de carbon. Anul trecut, în mai 2020, nivelul înregistrat a fost de 417 ppm.
„Nu au existat semne observabile în aceste date ale perturbărilor economice globale cauzate de pandemia de coronavirus”, a subliniat instituţia.
Pe de altă parte, alte dovezi ştiinţifice indică faptul că acest nivel nu a mai fost atins de milioane de ani.
Acest nivel este comparabil cu ceea ce era cu aproape 4,5 milioane de ani în urmă, când CO2 era aproape sau peste 400 ppm, a precizat NOAA într-un comunicat. La acea vreme, nivelul mării era cu aproximativ 20 de metri mai ridicat, iar păduri mari ocupau regiuni din Arctica, potrivit studiilor.
„În fiecare an adăugăm în atmosferă aproximativ 40 de miliarde de tone de poluare prin CO2”, a declarat Pieter Tans, om de ştiinţă în cadrul NOAA. „Adică un munte de carbon pe care îl dezgropăm din Pământ, îl ardem şi îl eliberăm în atmosferă sub formă de CO2... an după an”, a adăugat el.
''Dacă vrem să evităm schimbările climatice catastrofale, cea mai mare prioritate a noastră trebuie să fie reducerea la zero a poluării cu CO2 cât mai curând posibil'', a adăugat cercetătorul.
Tans a notat că nivelurile de dioxid de carbon constatate nu au fost influenţate de erupţia vulcanilor hawaiieni, staţia fiind situată suficient de departe de vulcanii activi pentru ca măsurătorile să nu fie distorsionate.
Dioxidul de carbon este generat de arderea combustibililor fosili pentru transporturi sau de producţia de energie electrică, dar şi de alte activităţi, precum fabricarea cimentului sau defrişările.
Acest gaz cu efect de seră are ca efect captarea căldurii, contribuind treptat la încălzirea planetei. CO2 persistă în atmosferă şi oceane mii de ani, a subliniat NOAA.
„În pofida deceniilor de negocieri, comunitatea mondială a fost incapabilă să încetinească într-o manieră semnificativă, ca să nu mai vorbim de inversare, creşterile anuale ale nivelului de CO2 din atmosferă”, a notat NOAA.