”Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, arată ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Curţii Constituţionale.

Pe 29 iunie, ÎCCJ a anunţat că a decis să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu, dar şi a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

”La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art. 27 lit b din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată,  Cu participarea unui număr de 87 de judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: l Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, conform unui comunicat al ÎCCJ.

În ambele cazuri este vorba despre actele normative în întregime, conform ÎCCJ.

Ce argumentează ÎCCJ privind sesizarea pe legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Codului fiscal

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei precizează că „sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă:

- Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art .147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.

- Încălcarea prevederilor art. 75 alin.( 1) cu referire la art.73 alin.( 3) lit. l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.

- Încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.

De asemenea, instanţa supremă a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă:

„- Încălcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept.

- Încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea nr. 303/2022 şi ale art.I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea nr. 303/2022.

- Încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituţie.

- Încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

- Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art. 147 din Constituţie”.

Sesizarea ÎCCJ pe legea care interzice cumulul pensiei cu salariul va fi discutată de către CCR pe 21 septembrie.

Specialii ar putea rămâne cu pensiile uriașe în buzunare! Potrivit unor surse, magistrații de la CCR se pregătesc să respingă mâine reforma pensiilor speciale, asta după ce inițial dezbaterile au fost amânate pe motiv că ar fi fost nevoie de mai multe clarificări. Raportul pregătit de judecători vine cu o lungă listă de șapte argumente pentru ca legea să fie declarată neconstituțională.

Curtea Constituțională a României a amânat săptămâna trecută să se pronunțe în cazul a două legi importante, pentru lămuriri suplimentare. Judecătorii trebuiau să decidă cu privire la legea pensiilor speciale şi legea cumulului pensie-salariu.

Decizia privind legea pensiilor speciale a fost amânată pentru data de 2 august, iar cea privind legea care intarzice cumulul pensie-salariu a fost amânată pentru data de 21 septembrie, conform unui comunicat al CCR.

Judecătorii constituționali spun că au nevoie de lămuriri suplimentare cu privire la obiecțiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

ÎCCJ a făcut sesizarea pe 29 iunie, după ce, cu o zi înainte, Parlamentul a adoptat ambele legi. Însă, revoluția pensiilor speciale - promisă de Guvernul României în schimbul tranșei a treia din banii PNRR - s-a transformat într-o reformă ce ar urma să se aplice peste cinci ani și să producă efecte în alți 20.

Înalta Curte de Casație și Justiție susține că legile privind pensiile speciale încalcă principiile constituționale de independență a justiției și statul de drept.

Mai mult, judecătorii spun că legile privind pensiile speciale încalcă drepturile omului, libertățile fundamentale și principiul egalității în drepturi, consemnate în legea fundamentală. Magistrații sunt însă una dintre categoriile cele mai favorizate din legea pensiilor speciale.

Citiți și: Task force pentru jaloanele din PNRR: Guvernul nu vrea să piardă bani prin reforma pensiilor speciale - Anunțul ministrului Muncii

Cei mai mulți pensionari de lux români vin din magistratură

Magistrații pensionari reprezintă, în acest moment, jumătate dintre pensionarii de lux din România. Cea mai mare pensie specială este de peste 4.300 de euro, din care doar un sfert este plătită din contribuții sociale.

Numărul românilor care au încasat pensii de serviciu în luna iunie a fost de peste 10 mii, dintre care jumătate sunt foști procurori și foști judecători. Datele au fost făcute publice de Casa Națională de Pensii.  

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iunie 2023, de 10.281 (la fel ca şi luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.271 (plus 19 faţă de mai), fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), prezentate de agerpres.ro.

CEA MAI MARE PENSIE DE LUX DIN ROMÂNIA:

21.572 de lei, din care doar 5.256 de lei sunt din contribuții. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.572 lei, din care 19.756 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.256 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

CÂȚI PENSIONARI DE LUX SUNT ÎN MAGISTRATURĂ

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu în magistratură, potrivit  Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, este de 5.271, cu 19 mai mult față de luna mai. 

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.650 de pensionari, pensia medie fiind de 5.136 de lei, din care 2.454 de lei suportaţi din bugetul de stat. 

Potrivit datelor din luna mai 2023, erau vacante 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi, respectiv 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 posturi, scrie HotNews.ro. Numărul mare al locurilor vacante este rezultatul valului de pensionări din magistratură din ultimii ani, ca urmare a discuţiilor din spaţiul public privind eliminarea pensiilor speciale.

CÂȚI PENSIONARI DIPLOMAȚI ARE ROMÂNIA și CE PENSIE SPECIALĂ PRIMESC

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna iunie un număr de 732 persoane. Pensia medie era de 5.815 de lei, din care 2.547 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

CÂȚI FOȘTI ALEȘI DIN ROMÂNIA PRIMESC PENSIE SPECIALĂ

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 714 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.054 de lei (2.494 de lei de la bugetul de stat).

CÂȚI PENSIONARI SPECIALI ROMÂNI SUNT ÎN AVIAȚIE

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.364 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.512 de lei, din care 7.507 lei suportaţi din bugetul de stat.

PENSIONARII SPECIALI DE LA CURTEA DE CONTURI

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 550 de persoane, media fiind de 8.493 de lei, din care 2.800 de lei cota suportată din bugetul de stat.