Gândul zilei
„Să nu vă îndoiţi că Maica Domnului, auzind plânsul vostru îndurerat, va veni la voi, vă va şterge lacrimile, vă va alina suferinţele şi vă va izbăvi de primejdie, de pieire, de întristarea cea rea şi de deznădejde. Şi să credeţi că, îndată ce o veţi chema, ea va veni la voi şi va veni cu ajutor, cu mângâiere, cu uşurare şi cu mântuire! Numai s-o chemaţi, numai să-i spuneţi cu lacrimi, cu nădejde, cu credinţă: „nu avem alt ajutor, nu avem altă nădejde, decât numai pe tine, Stăpână! Tu ne ajută nouă, că întru tine nădăjduim şi întru tine ne lăudăm, căci robii tăi suntem, să nu ne ruşinăm!” – Arhimandrit Chiril Pavlov
Știai că?
Pistornic este un obiect de cult creștin, în diferite zone se cunoaște sub denumirea de pecetar, prescunicer. Acesta este reprezentat printr-o cruce mică de lemn, care are în partea inferioară o pecete (ștampilă) cu însemnele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Inițialele IS, HS, NI, KA ce înseamnă Iisus Hristos biruitorul/învingătorul morții. Punerea acestor semne pe prescură (pâine mică preparată special pentru evenimente religioase) este un gest ritualic și implică atât persoana care o pregătește, cât și modul de preparare a aluatului. Făina este cea mai curată, iar apa trebuie să fie neîncepută, adică luată de la izvor sau de la fântână la prima oră a dimineții. Coca trebuie frământată de o femeie curată trupește și sufletește, de preferință de către cea mai în vârstă din gospodărie. După ce aluatul are o formă (pâinică rotundă, cruce, colac împletit) femeia apasă cu pecetea pe centru pâinii sau în patru locuri, în așa fel încât să formeze o cruce. În timpul acesta ea spune rugăciunea Tată Nostru sau simplu Doamne miluiește!, făcând semnul crucii după fiecare. Pâinea astfel închinată și însemnată se transformă în prescură, după care este dusă la biserică, unde se sfințește. Până nu demult, pristolnicul era păstrat în vechea ladă de zestre, înfășurat cu grijă într-o învelitoare de pânză de bumbac sau in.
Pristolnicul putea să prezinte în partea superioară, în locul crucii, și o rozetă, simbol al soarelui, implicit a lui Iisus Hristos. Materialul din care era confecționat era lemnul, mai rar din ceramică, piatră sau os.
Pilda zilei
Să nu ucizi!
O profesoară la ora de religie discuta cele zece porunci cu copii de şase ani.
Le explica ce înseamnă să “cinsteşti pe Mama şi pe Tatăl tău”.
Apoi îi întrebă:
– Există vreo poruncă făcută special să ne înveţe cum să ne purtăm cu fraţii şi cu surorile noastre?
Fără şovăire, un băieţel (cel mai mare dintre fraţi, în familia lui) răspunse:
– Să nu ucizi! Să nu ucizi cu vorba, cu ranchiuna, cu invidia, cu osândirea… (în afară de uciderea cu fapta!).
Câtă dreptate are acest copil, care a surprins esența lucrurilor dându-și seama în câte feluri putem ucide pe aproapele nostru! Întotdeauna avem de învățat de la copiii noștri câte ceva. Agerimea minții lor și curăția sufletească le dă uneori posibilitatea să surprindă momente ale vieții cu mai mult discernământ decât adulții!
