De la urticarii sau indigestii, până la obezitate, tulburări ale sistemului nervos central sau ale sistemului reproducător. Iar aditivul este extrem de greu de evitat: se găsește în cuburile care dau gust ciorbelor și în preparatele congelate, dar și în conserve sau sosuri.
„El fiind un potențiator de aromă, ascunde, de fapt, gustul rău și calitatea slabă a ingredientelor. Vom mânca mai mult pentru că ni se pare mai bun” a spus Cristian Mărgărit, nutriționist.
O substanță albă, care seamănă cu sarea. Așa arată monoglutamatul de sodiu. În această formă îl văd cei din fabricile de alimente. Cumpărătorii, în schimb, îl văd doar pe etichetă.
„Urticarii, efecte asupra pielii care să fie vizibile pentru noi, deci efectele pot fi foarte, foarte diverse,” a spus nutriționistul Cristian Mărgărit.
Lista denumirilor este aproape la fel de lungă precum cea a produselor în care se găsește.
Pe un produs poate să apară sub denumirea de E621, pe alte produse se numește potențiator de aromă sau direct monoglutamat de sodiu. Legea din România prevede o limită. 10 grame de monoglutamat de sodiu pentru fiecare kilogram de produs. Legea nu trasează însă și alte obligații pentru producătorii acestor alimente. Nu spune exact ce denumiri ar trebui să folosească și nici nu-i obligă să treacă ce concentrație au folosit în produsele lor.
Așa că misiunea de a identifica substanța în alimente devine aproape imposibilă. Chiar și pentru cei care citesc etichetele.
În Europa și în Statele Unite ale Americii, specialiștii au stabilit că, în dozele găsite în mod obișnuit în alimente, monoglutamatul de sodiu nu este toxic pentru oameni.
„Acest monoglutamat ne creează și o oarecare dependență psihică, pentru că ne place acest gust și avem tendința să consumăm din ce în ce mai mult. Lucru care nu face decât să ne inducă într-un cerc vicios, care într-un final se manifestă printr-un risc cumulat de boli cronice și scăderea calității vieții”, a spus Dr. Simona Crainicu, medic primar, diabetolog.
Pe lângă obezitate, cercetătorii au reușit să stabilească, de-a lungul anilor, o legătură clară între consumul aditivului și divese boli ale ficatului, tulburări ale sistemului nervos central și afecțiuni ale sistemului reproducător.
„Țesutul adipos, în special cel abdominal, are această funcție de a depozita tot ce înseamnă deșeuri sau, să îi spunem altfel, acea parte din substanțele ingerate în exces care nu au apucat să fie metabolizate și apoi eliminate”, a mai spus medicul diabetolog.
Nu doar nutriționiștii, medicii și cercetătorii spun că monoglutamatul poate avea efecte nocive pentru o parte din populație. Dorel Vișan, un cunoscut susținător al stilului sănătos de viață, a vorbit și el despre riscurile aditivilor.
„Dă gustul cărnii și dependență. Deci dacă bei un suc, dacă are glutamat mult, vezi că scrie pe etichetă, uneori scrie potențiator de gust... deci nu îmi spune că este glutamat. Ei, acest glutamat dă obișnuință, deci dorința de a mai bea și distruge memoria,” a spus actorul.
Monoglutamatul de sodiu este extrem de popular în țările din Asia. Așa a și căpătat denumirea de sare chinezească. Este adăugat în cantități mari în supe sau preparate din orez. Nu de puține ori, oamenii ajung să aibă simptome severe atunci când consumă astfel de alimente, inclusiv probleme cu respirația. Medicii din străinătate au denumit simptomele specifice monoglutamatului "sindromul restaurantului chinezesc".
