Oamenii de ştiinţă au atras atenția și în ceea ce privește confuzia pe care o provoacă utilizarea termenilor "variantă", "tulpină" sau "mutaţie", atât în mass-media cât şi în publicaţiile ştiinţifice, atunci când ne referim la modificările survenite la nivelul COVID-19.
Terminologia se referă la replicarea virusului cu genom ARN care determină introducerea de mutaţii în întregul genom viral, au spus cercetătorii care au observat că doar când sunt selectate mutaţii specifice, sau un ansamblu de mutaţii, prin intermediul a numeroase runde de replicare virală, poate apărea O NOUĂ VARIANTĂ.
Când variaţia de secvenţiere produce un virus cu caracteristici fenotipice clar diferite, varianta se numeşte TULPINĂ, iar când printr-o secvenţiere genetică şi o analiză filogenetică se detectează o nouă variantă ca ramură diferită în arborele filogenetic, atunci este vorba de o nouă LINIE DE VIRUSURI.
În cazul din California, cercetătorii vorbesc despre "o variantă" a virusului SARS-CoV-2 . Cercetătorii au semnalat că în faza iniţială a pandemiei au existat niveluri scăzute de evoluţie genetică, însă ulterior tulpina originală a fost înlocuită în multe regiuni ale lumii cu noi variante care au demonstrat o mai mare eficienţă în replicarea virală la fiinţele umane, relatează Agerpres.
La nivel mondial, pandemia de coronavirus a ajuns la 108,358,209 de cazuri de contaminări și 2,380,471 de decese. Alte 80,409,652 de persoane s-au vindecat. Statele Unite, India, Brazilia și Rusia sunt cele mai afectate state de pandemie, atât din punctul de vedere al infectărilor, cât și al deceselor asociate COVID-19.