Nicolas Sarkozy, INCULPAT în dosarul tentacular privind finanțarea campaniei prezidențiale din 2007. Ce RISCĂ fostul președinte francez

La finalul a patru zile de audiere şi unui interogatoriu fluviu care a durat peste 40 de ore încheiat luni seară, Nicolas Sarkozy a fost inculpat pentru a patra oară în acest dosar tentacular.

Informaţia, dezvăluită de publicaţia online Mediapart, a fost confirmată pentru AFP de Parchetul naţional financiar.

"Am aflat cu cea mai mare stupefacţie despre această nouă inculpare (...). Nevinovăţia mea este din nou desconsiderată de o decizie care nu aduce nici cea mai mică dovadă privind orice finanţare ilicită", a reacţionat fostul preşedinte francez pe contul său de Facebook.

"În cele din urmă voi dovedi nevinovăţia mea completă. Mă voi lupta cu toată determinarea şi energia de care sunt capabil. Injustiţia nu va câştiga", a mai scris Sarkozy.

Pe 31 ianuarie, magistraţii l-au inculpat pentru "asociere de răufăcători" pe unul dintre foştii săi colaboratori, Thierry Gaubert, suspectat că a beneficiat de fonduri provenind de la regimul libian al lui Muammar Gaddafi care ar fi alimentat campania lui Sarkozy.

Printr-un rechizitoriu auxiliar de la sfârşitul lui ianuarie, Parchetul naţional financiar a extins investigaţiile la aceste fapte de "asociere de răufăcători", deschizând calea către inculparea mai multor noi suspecţi, precum şi către agravarea urmăririi judiciare a unor protagonişti deja inculpaţi, printre care şi Sarkozy.

"Oricine vede că este vorba despre o decizie fără precedent, în coerenţă cu investigaţiile realizate. Procedura îşi urmează cursul", a declarat Vincent Brengarth, avocatul asociaţiei anti-corupţie Sherpa, parte civilă în acest dosar.

Fostul şef al statului a fost deja inculpat în martie 2018 pentru "corupţie pasivă", "tăinuire de deturnare de fonduri publice" şi "finanţare ilegală a campaniei". De asemenea, el a fost plasat sub control judiciar.

Cu prilejul ultimei sale audieri, în iunie 2019, Sarkozy a denunţat un "complot", iar apoi a refuzat să răspundă întrebărilor magistraţilor. Mai mult decât atât, el a invocat în special imunitatea sa prezidenţială, reproşându-le judecătorilor că au ieşit din perimetrul autorizat al anchetei şi afirmând că deturnarea de fondurile publice ale unei ţări străine, de care este acuzat, este un delict care nu există în legea franceză.

Curtea de apel din Paris a respins în mare parte recursul fostului președinte francez şi a validat aproape în întregime investigaţiile lansate în urmă cu opt ani în această afacere cu multiple ramificaţii. Surse judiciare susțin însă că avocaţii lui Sarkozy ar fi făcut recurs la această decizie.

Pe lângă acest dosar, în care investigaţiile sunt încă în curs, fostul şef de stat va fi judecat între 23 noiembrie şi 10 decembrie pentru "corupţie" în afacerea aşa-numită a "ascultărilor". El este suspectat că, împreună cu avocatul său Thierry Herzog, a încercat să obţină de la un înalt magistrat, Gilbert Azibert, informaţii secrete într-o procedură judiciară.

Sarkozy urmează, de asemenea, să fie judecat între 17 martie şi 15 aprilie 2021 pentru finanţarea ilegală a celeilalte sale campanii prezidenţiale, cea din 2012, în cadrul afacerii Bygmalion, în care i se reproşează depăşirea plafonului de cheltuieli de campanie.