„Agresiunea militară rusă din Ucraina pune presiune asupra cadrului internațional fondat pe principiile Cartei ONU. Este, în același timp, o provocare pentru securitatea europeană și chiar globală.
În acest context, răspunsul robust în apărarea valorilor și a securității noastre trebuie să fie armonizat cu agenda noastră de dezvoltare socio-economică și de tranziție digitală și verde.
Doar menținerea cursului pe linia reformelor ne va ajuta să consolidăm reziliența atât de necesară României și să asigurăm consistența resurselor de care avem nevoie pentru dezvoltare, securitate și apărare, inovare.
24 februarie a fost un moment în care parteneriatul euroatlantic și-a dovedit reziliența și determinarea de a-i proteja pe cei care au făcut alegeri clare pentru democrație și libertate.
Agresiunea rusă ne-a reamintit tuturor că principiile care fundamentează UE și parteneriatul euroatlantic sunt importante și trebuie susținute. Erodarea acestor principii, demonizarea sau demonetizarea lor prin discursuri populiste și extremiste sunt menite să afecteze negativ fundamentul societăților bazate pe drepturi, libertăți și supremația legii.
De aceea, România trebuie să își asocieze și mai pronunțat eforturile cu cele ale partenerilor cu care împărtășește aceleași valori și obiective și să redinamizeze comunitatea democrațiilor, nu doar pe continentul nostru, dar și în Asia, Africa sau America Latină.
Nu putem permite ca legea forței să devină substitut al ordinii internaționale bazate pe reguli și pe statul de drept. Acesta trebuie să rămână mesajul nostru clar și busola opțiunilor noastre de parteneriat aprofundat.
Totodată, România va continua să susțină ferm alegerea europeană a partenerilor săi, precum Republica Moldova, Ucraina, Georgia și statele din Balcanii de Vest.
Relația specială, profundă și sinceră dintre România și Republica Moldova a cunoscut o nouă dinamică în ultimul an. Această evoluție a fost cu atât mai necesară în actualul context geopolitic.
Ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova din 11 februarie a pus bazele unei cooperări concrete fără precedent. În acest sens, vom continua să susținem Republica Moldova prin toate pârghiile de care dispunem. Rămânem pregătiți să lucrăm împreună pentru un parcurs de succes al acesteia în calitate de candidat la UE.
Acțiunea multidimensională a României în sprijinul Ucrainei, inclusiv prin susținerea deciziei de acordare a statutului de candidat la UE, este o contribuție directă la efortul comun european și euroatlantic pentru prosperitatea și securitatea regiunii și a continentului nostru.
Sprijinul pentru refugiații ucraineni care au ales să locuiască temporar sau să tranziteze România este o altă contribuție foarte concretă de susținere. Din februarie și până în prezent, peste 2,1 milioane de refugiați ucraineni au trecut frontierele României. Indiferent de intensitatea fluxului de refugiați, un lucru a caracterizat acțiunea autorităților și a cetățenilor români: dorința de a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului, alături de menținerea siguranței și securității spațiului Uniunii Europene.
Facilitarea tranzitului de cereale este un alt demers al României în sprijinul nu doar al Ucrainei, ci și al demersului comunității internaționale de asigurare a securității alimentare. Organizarea fluxurilor a necesitat timp și cere în continuare investiții, însă este esențial faptul că peste 60% din cerealele exportate de Ucraina au tranzitat sau au avut un tranzit facilitat de România.
România dorește să fie și parte a dialogului și soluțiilor legate de reconstrucția Ucrainei. Avem deplina disponibilitate de a ne implica activ în acest proces. Maniera în care asistăm victimele războiului purtat pe teritoriul Ucrainei dă măsura umanității și responsabilității noastre.
În acest context, este oportun să gândim și etapa post-criză, inclusiv din perspectiva relațiilor externe ale României, fie că este vorba de dimensiunea bilaterală sau de cea multilaterală. Ideile, contribuțiile dumneavoastră sunt, și din această perspectivă, necesare pentru a articula de o manieră corectă orientările ce vor fi decise.
Războiul din Ucraina a readus în atenție importanța regiunii Mării Negre. Locul strategic pe care aceasta îl are în termeni de conectivitate, securitate, inclusiv energetică sau alimentară, este acum cât se poate de clar. Conceptul Strategic al NATO adoptat de liderii Alianței la Madrid confirmă acest lucru de o manieră neechivocă. Această decizie este rezultatul, în principal, al demersurilor diplomatice efectuate de România, țara noastră fiind un susținător constant al importanței regiunii atât pentru UE, cât și pentru Alianța Nord-Atlantică.
Este necesar să lucrăm cu toți partenerii pentru a asigura că Marea Neagră rămâne sigură, inclusiv pentru navigabilitate, pentru proiecte de conectivitate în sfera transportului, infrastructurii de comunicații sau energiei.
O lecție a războiului Rusiei în Ucraina este reconfirmarea importanței rezilienței socio-economice.
În plan național și european, este important să adoptăm măsuri care să asigure gestionarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la energie și ale impactului perturbării lanțurilor de aprovizionare.
Pregătim aderarea la OCDE. Este un proces important. Avem nevoie să vă implicați fiecare dintre dumneavoastră și să susțineți acest demers.
Alături de pregătirea aderării la OCDE, implementarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este busola care orientează dezvoltarea și modernizarea României. Vom continua să încurajăm investițiile pentru dezvoltarea, creșterea și asigurarea competitivității economiei românești. Sursele de finanțare sunt multiple, însumând miliarde de euro pe an: surse bugetare naționale, PNRR, fondurile europene alocate perioadei 2021-2027 .
Tot acest efort vine în pachet cu măsuri pentru susținerea celor mai vulnerabili – cetățeni și afaceri, deopotrivă. În actualul context, aceste măsuri devin vitale.
Strategia României de investiții în resursele de gaz offshore, în nuclear și în creșterea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, este un demers cu un impact semnificativ în termeni de consolidare a rezilienței strategice a României.
În lumina celor de mai sus, ce trebuie reținut este: continuitatea obiectivelor de reformă, a investițiilor, a soluțiilor durabile în termeni de energie și eficiență energetică. (...)
Pregătirea deciziilor Summit-ului de la Madrid, a acțiunii europene pentru răspunsul la criza generată de războiul din Ucraina, au fost momente în care membrii corpului diplomatic și consular al României au dovedit, încă odată, calitatea serviciului lor. Reacția rapidă, informația actualizată și pertinentă, acțiunea coerentă, au fost câteva dintre ingredientele pe care dumneavoastră le-ați utilizat în susținerea materializării obiectivelor României în fața celei mai mari provocări din ultimii 30 de ani la adresa continentului nostru.
Așa cum am menționat în debutul acestei intervenții, nu ne putem permite să fim blocați într-o logică de criză.
Avem datoria și obligația de a transforma această criză multidimensională în tot atâtea oportunități și de a avansa obiectivele definite în Programul de Guvernare și în Strategia Națională de Apărare a țării.
Sper, de aceea, că din perspectivă națională, perioada de acțiune diplomatică următoare să rămână caracterizată de ambiție: ambiția de a aprofunda participarea României la UE prin obținerea deciziei de aderare la Schengen; ambiția ca, pe baza adoptării măsurilor necesare în domeniul consolidării independenței justiției, să putem finaliza MCV; ambiția pentru un proces susținut de aderare la OCDE, având ca jaloane prezentarea, în perioada următoare, a Memorandum-ului Inițial, necesar pentru stabilirea planului de implementare a tuturor măsurilor prevăzute în Foaia de Parcurs.
Am convingerea că pot conta pe dumneavoastră în susținerea demersurilor naționale de reformă, conectare, reziliență.
Avem nevoie de o strânsă comunicare și de avansarea coordonată a agendelor externă și internă, care rămân în mod incontestabil fațete ale aceleiași monede.
Trebuie, de asemenea, să continuați munca dumneavoastră în sprijinirea și coagularea comunităților românilor care trăiesc și muncesc în țările dumneavoastră de reședință. Acest obiectiv trebuie să rămână în topul priorităților dumneavoastră. Românii – oriunde s-ar afla – trebuie să se simtă “Acasă” în locul în care drapelul național este arborat. Programele pentru diaspora ale Guvernului României urmăresc să contribuie la prezervarea și afirmarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice a românilor din afara granițelor.
Oportunitățile pe care le oferă România există și în sfera susținerii prin antreprenoriat a reintegrării celor care vor să revină în România.
Astfel, prin informarea constantă și obiectivă asupra programelor și realităților românești, puteți sprijini obiectivul nostru de a încuraja revenirea în România a celor care au optat să studieze sau să lucreze în altă țară.
Vă încurajez să fiți și mai pragmatici, asertivi și proactivi în promovarea intereselor românești, mai ales în avansarea oportunităților economice și de investiții. Aceste oportunități vizează nu doar creșterea investițiilor directe, dar și promovarea României ca alternativă pentru afaceri care caută să se relocheze. Consider că, pe lângă importanța atragerii de investiții în România, este oportun să rămâneți implicați în încurajarea prezenței capitalului românesc în exterior, începând cu Balcanii de Vest, zona Mării Negre, dar și în afara spațiului european.
Cunosc faptul că sarcinile dumneavoastră sunt din ce în ce mai numeroase, depășind deja de multă vreme spațiul diplomației clasice și, uneori, chiar resursele care vă sunt alocate. Însă acestea sunt parte inevitabilă a adaptării la o agendă națională, regională și globală, redefinită de amenințări de securitate convenționale și hibride, dar și de reașezarea parteneriatelor în sfera politică, economică, comercială, tehnologică și de inovare.
Nu în ultimul rând, vă încurajez să rămâneți protagoniști activi în multiplicarea narativelor frumoase pe care România le generează: o societate generoasă și solidară; un mediu de afaceri creativ - care sper că va produce noi unicorni; un profil strategic clar în sectorul energetic; o viziune ambițioasă pentru o Europă unită, un parteneriat transatlantic consistent și o vecinătate stabilă cu un parcurs european clar”, le-a transmis premierul Nicolae Ciucă celor prezenți, marți, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române organizată cu prilejul a 160 de ani de la înființarea MAE.
Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 6-8 septembrie 2022, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR 2022), sub tema „Răspunsul diplomatic al României la schimbările realității geostrategice”. Lucrările RADR 2022, care în acest marchează și 160 de ani de la înființarea instituției, vor fi conduse de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.
Evenimentul, organizat conform tradiției în apropierea Zilei Diplomației Române (marcată anual la 1 septembrie), îi reuneşte, în format online, pe şefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare ale României din străinătate..
