Peste 1.500 de oameni au murit. 11.000 au fost răniţi. Iar 35 de mii de locuinţe s-au prăbuşit în 1977. Cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter a ras de pe faţa pământului oraşul Zimnicea şi a produs distrugeri uriaşe în Bucureşti. După seism, Ceauşescu a ordonat inventarierea tuturor clădirilor prăbuşite şi a celor avariate. Sarcină care i-a revenit specialistului în construcţii Eugeniu Iordăchescu, director tehnic la Institutul Proiect Bucureşti.
"90% din construcţiile care au fost avariate de cutremurului din 77 sunt aici", a afirmat un inginero.
În 1978 a fost finalizat studiul, iar autorităţilor cominste le-a fost prezentată situaţia din Bucureşti: peste 350 de imobile avariate de seism, iar mai mult de jumătate dintre acestea aveau structura de rezistenţă grav afectată.
Autorităţile au ştiu, aşadar, cu exactitate, de aproape 40 de ani, care sunt clădirile afectate de cutremurului din 1977. Doar câteva au fost reconsolidate însă. Restul, in cazul unui seism, pot în orice moment să cadă.
În acest moment, peste 2.800 de imobile sunt considerate de Primăria Capitalei ,,cu risc seismic". Autorităţile din Bucureşti nu au consolidat însă decât două, cel mult trei clădiri în fiecare an. Costul este estimat intre 100 şi 300 de euro pe metrul pătrat, iar, în medie, pentru un apartament de 90 de metri pătraţi, consolidarea a costat aproximativ 30.000 de euro.
Cea mai vulnerabilă zonă în caz de cutremur
Centrul Vechi al Capitalei este considerat de specialişti cea mai vulnerabilă zonă în caz de cutremur. Iar cum aici funcţionează sute de cluburi, restaurante sau teatre, pierderile omeneşti ar putea fi uriaşe. Cu toate astea, autorităţile nu au investit aproape deloc în consolidarea clădirilor de aici, pentru a proteja populaţia. Aşa că a căzut în sarcina patronilor să îşi protejeze clienţii, iar cei cu dare de mână au închiriat spaţii în clădiri noi.
Chiriile sunt însă de trei-patru ori mai mari în clădirile sigure, ceea ce înseamnă că preţurile băuturilor şi serviciilor cresc, pentru ca patronii să poată acoperi diferenţa. Dar, spun aceştia, ajung să piardă astfel clienţi deoarece mulţi preferă distracţia ieftină în dauna siguranţei.
Clădirile cu bulină din Centrul Vechi se închid
Bulevardul Magheru din Bucureşti, dar şi Centrul Vechi al Capitalei, renumite pentru magazine, baruri şi cluburi, urmează să devină aproape pustii. O noua lege intrată în vigoare interzice societăţilor comerciale şi instituţiilor publice să funcţioneze în clădiri cu risc seismic clasa întâi. Acestea trebuie să rămâne închise până când imobilele cu bulină roşie vor fi consolidate.
Teatrul Nottara s-a conformat noii legi şi a tras imediat cortina. Pentru o perioadă, actorii teatrului vor juca în sala de spectacole a Palatului Cotroceni
Şi Teatrul Foarte Mic, Cinema Patria şi Cinema Studio şi-au suspendat activitatea. Nu toţi au ţinut însă cont de noile reguli.
Spre deosebire de cinematograful Patria care a decis să nu mai ruleze filme pentru siguranţa spectatorilor, magazinele situate în aceeaşi clădire cu bulină roşie continuă să funcţioneze.
Godot Cafe-Teatru e în aceeaşi situaţie, însă actorii încă îi mai aşteaptă pe oameni la spectacole, în clădirea din Centrul Vechi.
Tot în Centrul Vechi, un om de afaceri are trei spaţii în clădiri cu risc seismic. A pus lacătul pe toate.
Într-o altă clădire, omul de afaceri a fost nevoit să îşi întrerupă activitatea, deşi nu avea activitate care să intre sub incidenţa noii legi.
Cei care nu vor respecta legea riscă amenzi între 50.000 şi 70.000 de lei, dar şi ridicarea autorizaţiei de funcţionare. Clădirile cu risc seismic vor rămâne închise până când vor fi consolidate. Măsurile nu se aplică pentru spaţiile de locuit.
