„În trecut, aspectele demografice erau o problemă la care ne uitam pe termen mediu şi lung. În prezent, declinul afectează deja ratingurile de credit ale guvernelor”, a declarat Dietmar Hornung, associate managing director, în cadrul Moody's Investors Services.
Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei au majorat în această lună ratele dobânzilor la cele mai ridicate niveluri de la ultima criză financiară încoace - ceea ce a dus la creşterea costurilor de împrumut ale guvernelor.
„În timp ce evoluţiile demografice se produc într-un ritm lent, problema cauzată de acestea se agravează. Efectele negative ale declinului demografic sunt deja resimţite puternic în anumite ţări, iar problema pare să se agraveze în continuu”, a declarat Edward Parker, şeful global de cercetare pentru suverani şi supranaţionali la Fitch, care a retrogradat luna trecută ratingul de credit al Franţei.
Agenţiile de rating spun că majorarea costurilor de împrumut impactează atât populaţia, cât şi finanţele publice, care se confruntă cu probleme pe fondul nevoilor de finanţare pentru sistemului de sănătate şi pensii.
Acest lucru a afectat perspectivele de finanţare în UE, unde, potrivit Comisiei Europene, ponderea populaţiei de peste 65 de ani va creşte de la 20% în prezent la 30% până în 2050, precum şi în Japonia şi SUA.
Jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060
Marko Mrsnik, analist la S&P Global Ratings, a adăugat că o creştere cu un singur punct procentual a costurilor de împrumut ar creşte raportul dintre datorie şi PIB pentru Japonia, Italia, Regatul Unit şi SUA cu aproximativ 40-60 de puncte procentuale până în 2060.
„Aceasta este o creştere foarte importantă şi implică faptul că, pentru ca datoria publică să rămână sustenabilă, ar fi probabil necesare reforme care să abordeze fie problemele legate de îmbătrânire, fie alte reforme fiscale”, a declarat analistul.
S&P a declarat în ianuarie că aproximativ jumătate dintre cele mai mari economii ale lumii vor fi retrogradate la categoria „junk” până în 2060, dacă nu se vor lua măsuri pentru a atenua costurile generate de îmbătrânirea populaţiei.
Agenţia a estimat că, în absenţa unor reforme ale politicilor fiscale legate de îmbătrânirea populaţiei, guvernele se vor confrunta cu un deficit de 9,1% din PIB până în 2060, o creştere uriaşă de la 2,4% în 2025.
Analiştii spun că, la nivel mondial, ţările din Europa Centrală şi de Sud au printre cele mai proaste profiluri demografice, evidenţiind totodată Germania, a cărei populaţie îmbătrâneşte cu una dintre cele mai rapide rate la nivel mondial.
