Ministerul Muncii şi Casa Naţională de Pensii Publice au finalizat varianta finală pentru Legea Pensiilor, după ce, iniţial, au existat trei variante.
"Am reuşit să închidem aceste variante împreună cu colegii mei de la Ministerul Muncii şi de la Casa Naţională de Pensii Publice. Avem varianta finală. Am dat-o către o primă lectură, săptămâna viitoare vom continua dialogul şi vom aştepta şi feedback-ul de la liderii coaliţiei, după care, aşa cum este normal, începem dialogul cu partenerii sociali şi cu organizaţiile de pensionari. Am spus de multe ori: nu îmi doresc să repet aceeaşi greşeală şi nu îmi doresc să fac o reformă la secret, aşa cum a fost scris PNRR", a declarat Marius Budăi, ministrul Muncii.
Potrivit unor surse, o posibilă formulă pentru recalcularea celor cinci milioane de pensii ale românilor ar fi formată astfel:
- Numărul de puncte de pensie X VPR (n.r. Valoarea punctului de referinţă). În acest moment, VPR este 72, având în vedere că se calculează, după cum urmează: punctul de pensie împărţit la 25 de stagiu de cotizare. În cazul în care punctul de pensie va creşte în 2024 la 1.875 de lei, VPR va ajunge la 75.
Marius Budăi: "Rezolvarea inechităţilor, prioritatea zero în Legea Pensiilor"
Astfel, noua formulă de calcul a pensiilor va uniformiza sistemul de pensii şi va rezolva inechităţile între bărbaţi şi femei, între românii care au ieşit la pensie în baza unor legi diferite, dar şi între indicii de corecţie.
"Am urmărit, împreună cu colegii mei, două aspecte extrem de importante pentru aceste propuneri pe care le-am înaintat şi le vom discuta în continuare. În primul rând, rezolvarea inechităţilor, după care nicio pensie să nu scadă în urma recalculării. Şi în acest moment lucrăm la preluarea datelor în format electronic, separăm datele contributive de perioadele asimilate, sporurile cu caracter permanent de sporurile cu caracter nepermanent. Ne pregătim astfel încât atunci când vom avea formula finală, vom avea legea finală, să nu mai dureze multe recalcularea.
Trebuie să ţinem cont de impactul bugetar şi de momentul şi de posibilitatea în timp a României de a susţine un asemenea impact pentru că trebuie să vedem în cât timp ne propunem sau în cât timp reuşim să rezolvăm aceste inechităţi pentru că aceste inechităţi se rezolvă cu impact bugetar şi este un impact bugetar consistent. Trebuie să ţinem cont de evoluţia economică şi de evoluţia cifrelor în România şi bineînţeles să ţinem cont că nu suntem într-o perioadă tocmai stabilă din punct de vedere macro-economic la nivel mondial. Toate aceste aspecte trebuie cântărite împreună cu experţii de la Banca Mondială şi cu Ministerul de Finanţe, astfel încât atunci când intrăm în implementare să avem clar conturată o perioadă de timp în care putem rezolva aceste aspecte", a explicat Marius Budăi, ministrul Muncii.
