Printre altele, CEDO a decis că nu există niciun indiciu care să arate că decizia Curții de Apel București, din 29 septembrie 2015, a fost arbitrară și nici că s-a încălcat dreptul intern în decizia privind formarea completului care a pronunțat hotărârile din 23 iulie 2015, 17 august și 11 septembrie 2015.
Curtea nu consideră ca fiind obiectiv justificate îndoielile petentei privind imparțialitatea completului care a pronunțat decizia din 22 octombrie 2015, se mai arată în decizia citată de hotnews.
În ceea ce privește acuzația Marianei Rarinca, potrivit căreia condamnarea sa s-a bazat în special pe dovezile obținute de agenți sub acoperire, CEDO reiterează principiul folosirii acestora (Ramanauskas v. Lithuania (no. 2), no. 55146/14, §§ 52-62, 20 February 2018). În acest caz, dovezile nu sugerează că agentul sub acoperire a provocat sau a incitat reclamanta să comită infracțiunea imputată. În momentul în care agentul sub acoperire a fost implicat în caz, reclamanta încercase deja în mod repetat să o contactele pe judecătoarea Livia Stanciu cu mesaje amenințătoare, mai precizează sursa citată.
Mai mult, reclamanta nu a oferit niciun argument sau dovezi care să contrazică decizia jurisdicțiilor naționale, potrivit cărora mesajele de la agentul sub acoperire vizau clarificarea identității persoanei care o amenința pe judecătoare și solicitările sale exacte, și nu un îndemn la comiterea unei infracțiuni.
Reamintim că, în 2015, Curtea de Apel București a respins atât apelul DNA, cât și pe cel al Marianei Rarinca, menținând condamnarea de trei ani închisoare cu suspendare dată de Tribunalul București, în decembrie 2014.
Potrivit DNA, în perioada august/septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Rarinca a amenințat-o pe Livia Stanciu, actual membru al Curții Constituționale, spânând că va face publice fapte imaginare, compromițătoare pentru aceasta și pentru soțul său. Pentru a nu divulga în presă informațiile respective, Mariana Rarinca i-a pretins șefei de atunci a Înaltei Curți de Casație și Justiție 20.000 de euro.
”Amenințările cu divulgarea către presa a unor informatii presupus compromitatoare la adresa persoanei vătămate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensație pentru \"datorii\" plătite de inculpata in numele soțului persoanei vătămate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. In perioada aprilie 2014 - 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit amenintari prin intermediul unei convorbiri telefonice si prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenințat-o pe persoana vătămată cu divulgarea catre presa (un post important de televiziune) a unor date compromitatoare despre persoana vătămată si familia acesteia”, se arăta în comunicatul DNA.
