Mai mult decât atât, odată cu dezvoltarea autorecunoașterii în oglindă a maimuțelor, ele par să facă o pasiune din explorarea diferitelor părți ale corpului lor pe care în mod normal nu le văd, au menționat cercetătorii.
"Descoperirile noastre sugerează că există în creierul maimuțelor un 'hardware' pentru auto-recunoașterea în oglindă, dar au nevoie de o pregătire adecvată pentru a dobândi capacitatea ca 'software-ul' să realizeze auto-recunoașterea", a spus Neng Gong de la Shanghai Institutes for Biological Sciences din cadrul Academiei Chineze de Științe.
În studiile anterioare, oamenii de știință oferiseră ani de zile maimuțelor oglinzi de diferite dimensiuni și forme, chiar începând de la vârste fragede. Ele reușeau să învețe să folosească oglinzile ca instrumente pentru observarea altor obiecte, însă nu dădeau nici un semn al recunoașterii de sine în oglindă, a precizat Gong.
De exemplu, atunci când cercetătorii au marcat fețele maimuțelor și le-au oferit oglinzi pentru a se privi, ele nu au atins și nu au examinat pata și, de asemenea, nu au manifestat vreun alt comportament auto-regizat în fața oglinzii într-un mod în care ar face-o chiar și o persoană foarte tânără.
În noul studiu, Gong și colegii săi au așezat maimuțele în fața oglinzii și au dirijat o lumină laser ușor iritantă pe fețele acestora.După două până la cinci săptămâni de exerciții, aceste maimuțe au învățat să-și atingă zonele feței marcate de spotul luminos în fața unei oglinzi.
"Cinci dintre cele șapte maimuțe din acest studiu au manifestat comportamente tipice auto-regizate induse de oglindă, cum ar fi atingerea semnului de pe față și apoi căutarea și mirosirea degetelor ca și cum gândeau ceva de genul 'Hei, ce e asta acolo pe fața mea?' ", a spus Gong. "În plus, ele au putut folosi spontan oglinzile pentru a-și explora părți ale corpului care în mod normal rămân nevăzute", a adăugat acesta.
Descoperirile făcute pe maimuțe oferă o speranță pentru persoanele aflate în imposibilitatea de a se autorecunoaște în oglindă din cauza unor tulburări ale creierului, cum ar fi retardul mental, autismul, schizofrenia sau boala Alzheimer, susțin cercetătorii.
"Deși deprecierea auto-recunoașterii la astfel de pacienți presupune existența unor deficite cognitive sau neurologice în mecanismele de autoprocesare ale creierului, această descoperire a reliefat posibilitatea ca astfel de deficite să poată fi remediate prin educare", susțin specialiștii chinezi citați de agenția Xinhua.
Potrivit opiniei lor, chiar și restaurarea parțială a capacității de auto-recunoaștere ar putea fi o realizare de dorit pentru starea generală a acestor pacienți.
