instanţa a admis acţiunea civilă exercitată de statul român, prin ANAF, şi l-a obligat pe Dumitru Mişu să plătească, în solidar cu SC Romcip SA (actuala SC Ferma Salcia SA), despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de aproape un milion de lei (596.525 lei - debit principal, 251.077 lei - dobânda legală calculată până la data de 27 decembrie 2018, 145 553 lei - penalităţi de întârziere).
Judecătorii au mai dispus menţinerea sechestrului asigurător. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
În octombrie 2017, Parchetul General a trimis în instanţă un dosar în care administratorul fermei de porci, Ilie Liviu Dragne, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată Dumitru Mişu, Ştefan Anton Moroşanu şi Rossi Stefano pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală; iar Aurelian Voicu, pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
La Tribunalul Bucureşti, dosarul a fost disjuns în mai multe cauze, iar inculpaţii sunt judecaţi în procese separate.
Parchetul susţine că Dumitru Mişu, în calitate de director general, în luna februarie 2014, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, a dispus înregistrarea în contabilitatea societăţii a unor cheltuieli fictive, reprezentând achiziţii nereale de prestări servicii/execuţie lucrări, în baza unei facturi fiscale emisă în numele unei societăţi comerciale, în valoare totală de 3.082.045 lei (din care bază impozabilă 2.485.520 lei şi TVA 596.525 lei), prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 596.525 lei (echivalentul a 134.213 euro), reprezentând TVA dedusă nelegal.
Procurorii mai spun că în calitate de unic asociat şi administrator la firmă, la diferite intervale de timp, în perioada 2 octombrie 2015 - 17 august 2017, Ilie Liviu Dragnea a folosit cu rea-credinţă bunurile sau creditul de care se bucură această societate într-un scop contrar intereselor acesteia, prin dispunerea achitării de sume de bani în cuantum total de 43.041 lei (din care 30.175 lei venit net şi 12.866 lei impozit pe salarii şi contribuţii sociale) pentru soţia acestuia, fără ca aceasta să desfăşoare în beneficiul firmei respective activitatea pentru care a fost remunerată urmare a încheierii contractului individual de muncă.
Procurorii mai arată că, în perioada iunie 2012 - iulie 2013, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale specializate în organizarea şi producţia de concerte şi spectacole, la diferite intervale de timp, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, Ştefan Anton Moroşanu a dispus înregistrarea în contabilitatea acestei societăţi a unor cheltuieli fictive, reprezentând achiziţii nereale de prestări servicii, în baza a 33 de facturi fiscale emise de 6 societăţi comerciale, în valoare totală de 6.442.084 lei (din care 5.195.230 lei bază impozabilă şi 1.246.854 lei TVA), prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma totală de 2.078.091 lei (echivalentul a 464.733 euro), din care 831.237 lei impozit pe profit şi 1.246.854 lei TVA.
De asemenea, Rossi Stefano, în calitate de împuternicit, iar începând cu data de 1 aprilie 2014 de administrator al unei societăţi comerciale specializate în operaţiuni de mecanică generală, în perioada 2013 - februarie 2015, la diferite intervale de timp, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, a dispus înregistrarea în contabilitatea acestei societăţi a unor cheltuieli fictive, reprezentând achiziţii nereale de bunuri/prestări servicii/execuţie lucrări în baza a 28 de facturi fiscale emise de patru societăţi comerciale, în valoare totală de 5.216.067 lei (din care 4.206.506 lei bază impozabilă şi 1.009.561 lei TVA aferentă), prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma totală de 1.682.602 lei (echivalentul a 379.487 euro), din care 673.041 lei impozit profit şi 1.009.561 lei TVA dedusă nelegal.
Facturile fiscale în numele a două dintre cele patru societăţi comerciale s-au emis de către Aurelian Voicu, care ar fi acţionat în calitate de complice.