Să nu deznădăjduium și îl rugăm pe bunul Dumnezeu să lumineze mințile și inimile liderilor care conduc acum lumea, pentru ca totul să se termine cât mai repede. În această iarnă, cu siguranță vom resimți în Europa, dar mai cu seamă la noi, efectele războiului economic. Mă îndoiesc de faptul că vom avea facturi la același nivel ca anul trecut, asta în ciuda promisiunilor făcute de liderii coaliției. Și asta nu doar din cauză că nu au reușit să ia măsurile care să ne scoată din această criză uriașă, ci din cauza șantajului făcut de camarila lui Vladimir Putin. Este alertă în întreaga Europa, după anunțul făcut de vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dimitri Medvedev. Acesta a declarat că prețul gazului va depăși în curând 5 mii de euro pe mia de metri cubi.
Vă mai amintiți că la începutul războiului, același personaj spunea că vom plăti 1000 de dolari pe mia de metri cubi. Și nu doar că s-a ținut de promisiune, ci chiar a triplat-o: în prezent, Rusia cere pentru aceeași cantitate 3.500 de euro. Scumpirea și mai mare a gazului ar însemna un dezastru pentru țările care încă sunt dependente de gazul rusesc. Potrivit statisticilor, Ungaria și Cehia sunt statele care importă cel mai mult gaz din Rusia. Dar cum Budapesta e portavocea Moscovei, e greu de crezut că maghiarii vor suferi prea mult din această cauză. Deși România depinde doar în proporție de 20% de importuri, o creștere a prețurilor ar reprezenta o lovitură cumplită pentru buzunarele tot mai goale ale unui popor mult prea împovărat de nevoi. Mulți dintre români continuă să folosească lemnele de foc pentru încălzirea locuințelor, iar prețul acestora a explodat în ultimul an. Un metru cub a ajuns chiar și la 750 de lei în unele zone. Ministerul Mediului susține însă că încălzirea cu lemne ar putea fi subvenționată de Guvern cu 150 de lei pe metru cub cumpărat.
Știți foarte bine, stimați telespectatori, că nu mă sfiesc să critic derapajele liderilor maghiari din Guvern, dar când vin cu soluții chiar îi felicit. Prea mulți bunici din această țară se chinuie, iarnă de iarnă, să își asigure lemnele de foc pentru iarnă. Față de iarna trecută, prețul unui metru cub costă cu fix 150 de lei în pus în medie. Iar pentru un întreg sezon rece, o gospodărie are nevoie de 5 sau chiar 6 metri cubi de lemne. Asta ar însemna aproape 5.000 de lei, exact cât 5 pensii minime. Mulți dintre noi abia reușesc să-și achite dările și să trăiască de pe o lună pe alta. Tocmai de aceea, cabinetul Ciucă a decis că cei în risc iminent vor primi și anul viitor voucherele sărăciei. Este vorba despre ajutorul în valoare de 250 de lei cu care oamenii își pot cumpăra produse de bază.
Mai mult, spune ministrul Marcel Boloș, voucherele ar putea fi distribuite chiar până în 2027, adică încă 5 ani de acum înainte. După cum arată tabloul geopolitic actual, iată că vin vremuri și mai grele, dragii mei! Cu toate acestea, am spus-o și o repet- au afirmat-o și economiști de top, chiar aici la Realitatea: aceste măsuri sunt de bun augur și de mare ajutor, pe termen scurt, pentru cei în mare nevoie, doar că nu rezolvă rădăcina problemelor. În plus, banii împărțiți în acest fel nu reprezintă decât un alt efort greu de suportat de bugetul țării. Este nevoie de soluții care să repornească motoarele unei economii sănătoase și sustenabile pentru creșteri decente la pensii și salarii.
Profesorul Petrișor Peiu a făcut o analiză edificatoare asupra situației reale din țară. CITEZ "România este una dintre cele mai dinamice economii ale Uniunii Europene. În statistici, cel puțin. În realitate, suntem o economie sacrificată pe altarul ambițiilor nebunești ale guvernanților. Guvernanți care se închină zeului păgân al „Pieței” iar, în subsidiar, își umplu buzunarele cu sumele smulse bieților români pentru ofrande aduse aceleiași zeități păgâne, așa-zisa Piață liberă. Templele divinizării Pieței și îmbogățirii guvernului și guvernanților sunt în număr de cinci: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEO, Romgaz și OMV Petrom.", am încheiat citatul.
În vreme de război, ar trebui ca liderii să fie chibzuiți și mai strânși la pungă decât pe timp de pace. Nu mai e cazul să risipim resursele pentru că riscăm să ajungem la fundul sacului și atunci ce vom mai face? Nu de pomeni are nevoie poporul, ci de respect. Iar respectul se traduce printr-o administrare a bunurilor și a resurselor țării în interesul cetățenilor. Și pentru că vorbim despre risipă, mai ales în criză energetică, nu pot să nu aduc în discuție privatizarea Termocentralei Mintia, care a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro, către un grup irakian. De-a lungul anilor, aici au fost investiți în retehnologizare cel puțin 150 de milioane de euro. Dă cu virgulă și ridică multe semne de întrebare. De ce nu am fi putut noi să o salvăm și să o redeschidem, mai ales acum, când facturile nesimțite ne ard la buzunare.
Totuși, vestea bună a zilei de azi este că bunicii vor primi mai mulți bani, dar de la începutul anului viitor. Guvernul analizează trei scenarii de majorare a pensiilor, de la 8 la 15 la sută. Asta în condițiile în care inflația este de peste 15% în acest moment, iar prețurile vor crește în continuare. Chiar și așa, în cel mai optimist scenariu, pensia minimă ar putea să ajungă la 1150 de lei. Experții spun că seniorii au nevoie de cel puțin 2500 de lei pentru a trăi decent. Azi, mai vizibil decât în alte perioade ale istoriei moderne, bunicii României suferă cumplit. Mulți mănâncă mai puțin și renunță chiar și la medicamente pentru a trăi, la limită. Mulți se împrumută ca să facă față cheltuielilor sau stau cu mâna întinsă, după o viață de muncă, la mila copiilor sau a nepoților. Tocmai de aceea am vorbit despre respect. Părinții noștri merită mai mult, asta pentru că au lăsat în urma lor o țara, așa cum este ea, cu bune sau rele. Dar noi, ce lăsăm în urma noastră?
Asta să vă fie zilnic, întrebarea de căpătâi, dragi români și stimați politicieni. Când pot, dragii mei, mai stau de vorbă și cu telespectatorii care îmi scriu pe adresa de email sau pe pagina de facebook. Îmi cer iertare că nu vă pot răspunde tuturor, sunt sute, mii de mesaje pe care le primim. Încercăm să le sintetizăm și să le prezentăm în fața politicienilor. Discutam zilele trecute cu o stimată doamnă doctor, căreia nu am să îi dau numele, și mi-a deschis ochii în atât de multe privințe. Spunea dumneaei că dacă ar exista multa inteligenta si voința manageriala, s-ar putea ridica stacheta universităților de Medicina, Drept si Economie, cu predare in limba engleza si acreditate internațional. Romania ar putea trai din turismul școlar, daca nivelul ar fi de vârf, pentru ca asta ar aduce bani grei tarii. Să nu mă înțelegeți greșit, avem o pleiadă de medici, magistrați, avocați sau economiști de top. Dar am putea avea și mai mulți, dacă ne dorim. Dar cum să faci Romania sănătoasă și cu cine? Mi-a explicat tot doamna doctor și chiar vreau să o citez: “mi-au spus niște consultanți internaționali că România încă mai are resurse, dar că politica este de depopulare și sărăcire intenționată a oamenilor, pentru ca cei puțini să poată beneficia de aceste resurse, la fel ca în țările din Africa! Și la noi nu e făcută cu forța, ci totul e bazat pe lăcomia și ignoranța celor ce conduc România!”, am încheiat citatul.
Este drept că în ultimii 30 de ani ne-am lovit de o nepăsare cruntă din partea politicienilor. Țara asta încă bogată este în ruine pentru că mulți dintre liderii au ignorat durerea celor de rând, dar poate că cei de azi se vor trezi și vor înțelege că nu mai merge scuza cu greaua moștenire. Astăzi ori facem ce trebuie, ori ne vom trezi că rămânem fără țară. Vedem că astăzi, în timp ce istoria lumii se rescrie în șuier de rachete și scârțâit de șenile, România devine un aliat important în cadrul UE și NATO. Cancelarul german, Olaf Scholz a anunțat că va susține aderarea României la Schenghen. Liderii Europei au așteptat cam mult să ne integreze în acest spațiu, din cauza problemelor interne. Este o veste excelentă pentru mulți români, care nu vor mai aștepta ore întregi la intrarea în Ungaria, dar mai ales în Grecia și Bulgaria, destinațiile preferate de mulți pentru concedii. Câștigăm timp.
Și pentru că vorbim despre asta, știți care este cea mai mare greșeală pe care o facem? Este să credem că avem timp. Da, timpul este gratis, dar este neprețuit. Nu-l putem avea, dar îl putem folosi. Nu-l putem păstra, dar îl putem cheltui. Și odată pierdut nu-l putem recupera niciodată. Azi, timpul nu mai are răbdare cu nimeni. Așa că, dragii politicieni, cântăriți orice decizie doar în folosul țării, în interesul cetățenilor pe care trebuie să îi protejați de taifunul uriaș ce lovește întreaga lume.
Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir. Așteptăm mesajele și poveștile dumneavoastră la adresa de email legileputerii@realitatea.net
