Statutul maghiar creează un organism național cu atribuții de a investiga „orice activitate care este finanțată din străinătate și care poate influență rezultatul alegerilor, voință alegătorilor sau sprijină astfel de activități”, potrivit unui fragment citat de Comisie. Bruxelles-ul spune că puterile de investigare ale organismului sunt „foarte largi” și „intruzive”, în special când vine vorba de accesul la informații.
Investigațiile pot viza „o gama largă de persoane și entități, inclusiv organizații ale societății civile, instituții de presă și jurnaliști”, se arată într-un comunicat al Comisiei.
Bruxelles-ul a depus primele sale obiecții formale – numite oficial „proceduri de încălcare a dreptului comunitar” – pe 7 februarie.
Procedura pentru că Executivul UE să conteste legile naționale despre care consideră că încalcă legislația UE începe întotdeauna cu un traseu dus-întors complicat și birocratic între Bruxelles și guvernul în cauza, care rezolva, de obicei, litigiile înainte de a ajunge în instanța.
În cazul în care Comisia consideră că preocupările sale sunt ignorate, poate în cele din urmă să depună o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care este cea mai înalta instanța a UE.
Dacă Curtea de Justiție constată că Budapesta a încălcat legislația UE, poate emite o amendă. În iunie, Curtea a amendat Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru tratamentul aplicat migranților și solicitanților de azil.
