Este considerat şi un antibiotic natural, un antiinflamator, dar şi un afrodisiac la îndemâna oricui.
Încă de pe vremea dacilor era folosit ca remediu pentru o mulţime de afecţiuni, iar oamenii îl numeau „usturonila” datorită gustului aromat şi condimentat. Aceştia îl foloseau impotriva durerilor de cap, răcelilor, dar şi în preparate culinare. În Antichitate, hreanul era folosit în ritualuri de tămăduire.
Mai este cunoscut şi sub denumirea populară de „plosca ciobanului“ sau „pătrunjel de câmp“.
Hreanul este folosit atât la gătit, cât şi în medicina naturistă pentru tratarea diverselor afecţiuni. Este de două ori mai bogat în vitamina C decât lămâile, conţine vitamina B, potasiu, calciu, fier şi fosfor. De la hrean folosim rădăcina, care se poate consuma crudă, rasă, în salate sau diverse preparate, sub formă de tinctură sau oţet din hrean.
Atât rădăcina, cât şi frunzele de hrean au proprietăţi benefice organismului. Pentru că este iute, ajută la descongestionarea căilor respiratorii superioare şi este un remediu eficient împotriva reumatismului, scrie adevarul.ro. Aceasta conţine vitamina C, complexul B, calciu, potasiu, minerale dar şi antibiotice naturale, enzime, fitohormoni.