EPPO, care și-a început activitatea la 1 iunie, anchetează fraudele cu fondurile europene și alte infracțiuni legate de bugetul Uniunii.
”Toate aceste infracțiuni care sunt comise după 1 iunie cad sub jurisdicția EPPO, avem o competență obligatorie de a ancheta. Din acest motiv consider că Slovenia reprezintă un risc uriaș, deoarece banii vor continua să ajungă în Slovenia, însă gestionarea și sistemul de control pentru fondurile europene din țară va fi foarte afectat”, a declarat Kovesi într-un interviu acordat Politico.
Guvernul din Slovenia nu a numit cei doi procurori care îi revin sub schema EPPO după ce premierul Janez Jansa a blocat numirea lor pe motiv că ”ministerul justiției nu a avut la dispoziție un bazin suficient de candidați calificați”. Unul dintre candidații respinși a acționat în instanță guvernul și a cerut suspendarea procesului de nominalizare până la soluționarea litigiului.
”Slovenia se va baza pe mecanismele naționale pentru protejarea intereselor financiare ale UE” până la rezolvarea situației, a transmis un purtător de cuvânt al ministerului Justiției de la Ljubljana.
Joi, Comisia Europeană urmează să ia o decizie asupra planului de cheltuieli al guvernului sloven privind fondurile ce îi revin din planul de relansare economică post-Covid al UE.
Dacă va fi aprobat, Slovenia va primi în următorii șase ani 2,5 miliarde de euro - 1,8 miliarde sub formă de granturi și 700 de milioane ca împrumuturi.
Potrivit fostei șefe a DNA, ”lipsa de sinceritate manifestată de autoritățile slovene în ceea ce privește cooperarea va influența puternic eficacitatea EPPO” deoarece responsabilitatea legală de a investiga a fost transferată Parchetului European. Făfră procurori naționali, ”nu putem investiga eficient toate suspiciunile de fraudă”, a adăgat Kovesi.
Din cele 22 de țări ale UE care au semnat protocolul de înființare al EPPO, doar Finlanda nu mai are deocamdată un procuror în cadrul agenției, dar a ajuns la un acord în acest sens, potrivit hotnews.
