De regulă, cuvântul sec, din sintagma "lăsatul secului", este înțeles de noi că fiind sinonim cu uscat, fără grăsime, de post. În realitate însă, accentul nu trebuie să cadă pe mâncare, pentru că secul pe care îl lasă postul ortodox este seclum (saeculum), adică lumea, în sensul de mondenitate, modă, obiceiuri lumești.
Trebuie să reținem că rostul postului este îndreptarea duhovnicească, nu regimul alimentar, care rămâne doar un instrument ajutător pentru domolirea poftelor și pornirilor trupești. În zadar vom ține post, dacă vom continua să fim cuprinși de mânie, ură, invidie, lăcomie, grăire în deșert, etc.
Postul Crăciunului ne amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai. După cum aceștia au postit în vederea venirii lui Mesia, tot astfel se cuvine să întâmpinăm și noi nașterea lui Hristos, potrivit crestinortodox.ro.
Primele mențiuni despre ținerea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei.
Hotărârea că toți credincioșii să postească timp de 40 de zile s-a luat la Sinodul local din Constantinopol, ținut în anul 1166, în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Amintim că înainte de acest sinod, creștinii posteau diferit: unii numai șapte zile, iar alții șase săptămâni.
Dezlegări în Postul Crăciunului
În Postul Crăciunului avem dezlegare la peste sâmbătă și duminică. Dar trebuie menționat că prima săptămâna a acestui post, până în 21 noiembrie, la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, precum și ultima săptămâna, în perioadă 20-25 decembrie, sunt perioade cu postire mai aspră, zilele de sâmbătă și duminică a acestor săptămâni a Postului nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn și vin.
În tipicul Sfântului Sava se menționează că în zilele de luni, miercuri și vineri, trebuie să postim fără untdelemn și vin. În cazul în care, în aceste zile vom face pomenirea unui sfânt cu o cinstire mai largă, se face dezlegare pentru dragostea sfântului. De exemplu în zilele de 16 noiembrie (Sfântul Apostol și Evanghelist Matei), 23 noiembrie (Cuv. Antonie de la Iezerul-Vâlcea), 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei), 4 decembrie (Sfântă Varvara), 5 decembrie (Sfântul Sava), 6 decembrie (Sfântul Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Măria), 17 decembrie (Sfântul Proroc Daniel) și 20 decembrie (Sfântul Ignatie Teoforul). Dacă aceste zile vor cădea marți sau joi, mâncăm peste, iar dacă va fi luni, miercuri sau vineri dezlegăm numai la untdelemn și vin, iar peste mâncăm doar dacă se întâmplă să fie hramul bisericii.
Post aspru în Ajun
Ziua de 24 decembrie poartă denumirea de Ajunul Crăciunului. E o zi de post mai aspru față de celelalte zile. Există obiceiul să nu se mănânce până la oră 3-4 p.m. Această practică amintește de postul ținut în vechime de catehumenii care în seară acelei zile primeau botezul și împărtășirea cu Trupul și Sângele Domnului.
