La această reuniune a fost invitat să participe şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, ca o reconfirmare a unităţii şi a coordonării transatlantice strânse în contextul de securitate actual generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Agenda de discuţii a Consiliului European vizează, în principal, evoluţiile de securitate din Ucraina, cu accent pe sprijinul acordat de către Uniunea Europeană acestei ţări în plan politic, financiar, material şi umanitar. Vor fi abordate şi modalităţile de sprijin în plan european a refugiaţilor ucraineni, facilitate de utilizarea mecanismului de protecţie temporară.
Şefii de stat şi de guvern vor agrea Busola Strategică, instrument care va asigura o ghidare la nivel strategic, pentru următoarea decadă, a acţiunilor în materie de securitate şi apărare la nivelul Uniunii Europene.
În continuarea discuţiilor din cadrul Summitului de la Versailles, liderii europeni vor discuta aspecte legate de asigurarea securităţii aprovizionării cu energie la nivel european, pe fondul măsurilor de reducere a dependenţei faţă de Rusia. Pe baza comunicărilor Comisiei Europene, vor fi abordate situaţia preţurilor la energie, măsurile de sprijin a categoriilor celor mai vulnerabile şi de susţinere, pe termen scurt, a mediului de afaceri.
De asemenea, vor mai fi discutate aspecte economice referitoare la consolidarea Pieţei Interne, gestionarea pandemiei de COVID-19 şi relaţiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe relaţia cu China şi situaţia politică din Bosnia şi Herţegovina.
Joi, preşedintele Klaus Iohannis participă, tot la Bruxelles, alături de premierul Nicolae Ciucă, la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO, organizată la Cartierul General al Alianţei.
Luni, şeful statului a luat parte la o reuniune de coordonare, în format videoconferinţă, organizată de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cu mai mulţi lideri europeni în pregătirea Consiliului European.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul intervenţiei sale, preşedintele Iohannis a informat despre eforturile pe care ţara noastră continuă să le depună pentru gestionarea fluxului de refugiaţi din Ucraina, precum şi despre sprijinul direct acordat Ucrainei prin hub-ul umanitar de la Suceava, care beneficiază de sprijinul Comisiei Europene şi al statelor membre.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că acest sprijin trebuie acordat în continuare, evidenţiind dificultăţile cu care se confruntă populaţia care a rămas în Ucraina şi accentuând nevoia urgentă de a se ajunge la încetarea focului şi de a proteja civilii din Ucraina.
"Preşedintele României s-a pronunţat pentru adoptarea de către Uniunea Europeană de sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, care să aibă un impact relevant asupra acesteia", precizează Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului a reafirmat, referitor la obiectivul asigurării securităţii energetice a Uniunii Europene, importanţa diversificării surselor şi a rutelor de aprovizionare cu energie, dar şi necesitatea dezvoltării interconectivităţii între statele membre, în contextul obiectivului major al Uniunii de reducere a dependenţei energetice de Federaţia Rusă.
În ceea ce priveşte subiectul preţurilor ridicate la energie, preşedintele Iohannis a reiterat nevoia de identificare cât mai rapidă a unor soluţii convergente la nivel european, atrăgând atenţia asupra dificultăţilor generate de legătura dintre scumpirea gazelor naturale şi preţurile la energia electrică, ceea ce generează un impact nedorit asupra pieţei.
"Preşedintele Klaus Iohannis a indicat că obiectivul imperativ este de a găsi soluţii eficiente pe termen scurt, care să protejeze cetăţenii europeni şi competitivitatea economică la nivelul Uniunii, pentru ca producţia industrială şi locurile de muncă din economiile europene să nu fie afectate pe termen lung de actuala criză energetică", a mai arătat Administraţia Prezidenţială.
Consiliul European al Uniunii Europene se reuneşte în zilele de 24 şi 25 martie 2022, la Bruxelles, într-o reuniune formală, pentru a lua în discuţie agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, securitatea şi apărarea, energia, aspectele economice, pandemia de COVID-19 şi relaţiile externe. În prima zi a reuniunii europene, se va alătura discuţiei şi preşedintele SUA, Joe Biden, pentru o discuţie privind răspunsul la agresiunea Rusiei în Ucraina, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.
În ceea ce priveşte agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, Consiliul European va evalua cele mai recente evoluţii de pe teren, inclusiv situaţia umanitară şi refugiaţii. UE îşi menţine angajamentul faţă de Ucraina şi poporul acesteia şi acţionează pentru a oferi sprijin politic, financiar, material şi umanitar coordonat, precum şi sprijin pentru reconstrucţia unei Ucraine democratice, se arată pe site-ul Consiliului.
Consiliul European va discuta, de asemenea, despre securitate şi apărare, pe baza Declaraţiei de la Versailles din 10-11 martie 2022 şi ţinând cont de noua situaţie în materie de securitate din Europa. În acest context, liderii UE vor discuta despre modul în care UE ar putea să acţioneze mai rapid şi mai decisiv, atunci când se confruntă cu crize, apărându-şi în acelaşi timp interesele şi protejând cetăţenii.
În acest sens, miniştrii de externe şi cei ai apărării din UE, au aprobat, la 21 martie 2022, Busola Strategică, prin care se fac propuneri concrete şi aplicabile, cu un calendar de implementare foarte precis, în vederea îmbunătăţirii capacităţii UE de a acţiona decisiv în crize şi de a-şi apăra securitatea şi pe cetăţenii săi. De asemenea, Busola subliniază importanţa relaţiei transatlantice şi a rolului NATO în apărarea colectivă. O UE mai puternică şi mai capabilă în domeniul securităţii şi apărării va contribui la consolidarea securităţii transatlantice şi a NATO. Se aşteaptă ca Busola Strategică să fie aprobată de Consiliul European din 24-25 martie 2022, menţionează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Un alt subiect luat în discuţie la Consiliul European este energia. În cadrul reuniunii informale de la Versailles, din 10-11 martie 2022, liderii UE au convenit să elimine treptat, cât mai curând posibil, dependenţa de importurile de gaze, petrol şi cărbune din Rusia. Astfel, în reuniunea curentă, Consiliul European va discuta despre preţurile energiei care se menţin la niveluri ridicate şi impactul acestui fapt asupra cetăţenilor şi întreprinderilor, inclusiv în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia Europeană va oferi o bază pentru discuţie, propunând opţiuni privind asigurarea unor preţuri accesibile la energie şi a securităţii aprovizionării.
Consiliul European îşi va continua discuţia cu privire la modul de construire a unei baze economice mai solide, astfel cum se prevede în Declaraţia de la Versailles, în special prin reducerea dependenţelor strategice în domenii sensibile precum materiile prime critice, semiconductorii, sănătatea, dimensiunea digitală şi alimentele.
Referitor la răspunsul la pandemia de COVID-19, Consiliul European va face un bilanţ al cooperării internaţionale privind guvernanţa şi solidaritatea în materie de sănătate la nivel mondial, inclusiv prin introducerea vaccinurilor. Consiliul European va discuta, de asemenea, despre lucrările desfăşurate sub îndrumarea OMS cu privire la un viitor instrument menit să consolideze prevenirea pandemiilor, pregătirea pentru pandemii şi răspunsul la acestea.
Totodată, Consiliul European poate aborda şi alte teme specifice de politică externă.
Nu în ultimul rând, liderii UE se vor reuni pentru un summit al zonei euro, care va avea loc în configuraţie deschisă, mai scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
***
Anterioara reuniune a Consiliului European a fost informală, desfăşurată sub egida preşedinţiei franceze a Uniunii Europene, în zilele de 10 şi 11 martie 2022.
Liderii UE au adoptat, în context, Declaraţia de la Versailles, care prezintă modul în care UE se poate ridica la înălţimea responsabilităţilor sale şi în care poate proteja cetăţenii, valorile şi democraţiile UE, precum şi modelul european. Declaraţia se referă la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi prezintă modul în care UE poate să întărească capabilităţile de apărare, să reducă dependenţele energetice şi să construiască o bază economică mai solidă, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Liderii UE au subliniat faptul că agresiunea militară "neprovocată şi nejustificată" a Rusiei împotriva Ucrainei "încalcă grav dreptul internaţional" şi "subminează securitatea şi stabilitatea la nivel european şi mondial". Ei au afirmat, de asemenea, că "Rusia, şi complicele său, Belarusul, poartă întreaga responsabilitate", iar cei care se fac responsabili vor fi traşi la răspundere, inclusiv pentru vizarea fără discriminare a civililor, conform Declaraţiei de la Versailles.
***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii. Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
