La 1 ianuarie 1865, cu 15 ani înainte de începerea operaţiunilor Băncii Naţionale, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni îşi începea activitatea, sub conducerea lui Eric Winterhalder, fost director şi secretar general al Ministerului Finanţelor. Apărea, aşadar, prima instituţie de credit public din România.
Reclamă de arhivă:
Bunic: „Stiti ca si noi oamenii avem un stup? Casa de Economii si Comsemnatiuni, unde ne depunem banii ce ne prisosesc la un moment dat, ca sa fie pastrati in siguranta. Dar nu numai atat, ci si sporiti prin dobanzi si castiguri si de unde ii luam cand dorim.”
Nepoata: „Bunicule spune-mi, te rog, albinele au invatat de la om sau omul a invatat de la albine treaba asta cu economia?”
Bunic: „Asta o sa inveti tu cand o sa cresti.”
Nepoata: „Aha, cand o sa fiu mare, o sa fiu si eu harnica si econoama ca o albinuta.”
16 ani mai târziu a apărut Casa de Economii, care s-a ocupat de administrarea banilor populației. Regele Carol, fondatorul primei case de economii naționale, a participat la deschiderea primului ghișeu al instituției. Tot el a fost primul depunător și deținător al unui libret de economii românesc, în care a fost înscrisă suma de 300 lei, maximum de depunere dintr-o dată, în acea vreme.
După 6 martie 1945, Partidul Comunist din România devine principalul artizan al vieții politice și economice. PCR a avut ca principal scop construirea unui sistem politico-economic pe modelul sovietic, prin care să dețină controlul total al puterii.
Elevii erau atunci principala categorie de depunători, numărul lor crescând de la 86.400 în 1938 la 271.823 în 1945 și la 312.600 la 15 august 1947. Dacă în 1938 elevii reprezentau aproape 27% din numărul total al depunătorilor, în 1947 au ajuns să reprezinte peste 43%. Creșterea numărului de depunători în rândurile elevilor se datora campaniei intense de promovare a economisirii în școli.
Din anul 1970, CEC a început acordarea de credite populaţiei pentru cumpărarea şi construirea de locuinţe proprietate personală. 1970 este și anul în care a început consolidarea băncii. Atunci efectele produse de procesele de reorganizare de la sfârșitul anilor \"40 și \"50 și ale reformelor bănești, cu influență negativă în procesul economisirii și în mentalul colectiv, au fost definitiv eliminate.
În timpul comunismului, Casa de Economii şi Consemnaţiuni, cum a început să se numească din 1948, cunoscută în zilele noastre ca CEC Bank, a fost singura instituţie financiară la care cetăţenii obişnuiţi aveau acces. La sfârșitul anilor \"70, în școli s-a înființat Casa de Economii Şcolare, cu scopul de a atrage şi mai mult copiii să economisească. În plus, pe lângă educația financiară din școli, erau organizate și concursuri pe aceste teme, ba chiar se învăţau poezii despre avantajul depunerilor la CEC. Unul dintre sloganurile băncii era: Azi la CEC un leu depui, mâine el va scoate pui."
Cel mai cunoscut libret lansat de CEC a fost cel care permitea oamenilor să își cumpere o maşină! Pentru unii, mașina era unul dintre puținele vise permise de fostul regim. Începând din 1953, CEC a dezvoltat o mulțime de librete: cu dobândă, cu câştiguri şi dobândă, la termen sau la vedere, nominale sau nenominale.
În 1900 a fost inaugurat actualul Palat CEC, clădire aflată pe Calea Victoriei din Bucureşti, unul dintre cele mai spectaculoase imobile din această zonă, dar şi din Capitală, cu elemente specifice arhitecturii franceze de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Palatul este sediul actual al băncii. Numele CEC a apărut abia în 1932, ca prescurtare de la Casa de Economii şi Cecuri Poştale.
După Revoluţie, CEC îşi extinde activitatea, prin acordarea de credite pe termen scurt, mediu şi lung societăţilor bancare, cât şi prin efectuarea de operaţiuni cu titluri de stat.
Începând cu 1999, Casa de Economii și Consemnațiuni este membră a Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication. În acel an, CEC avea șapte milioane de clienți și gestiona circa 11.000 de miliarde lei vechi, adică aproape o treime din economiile depuse la bănci de populație.
În 2005 autoritățile au vrut să privatizeze banca, o iniţiativă oprită în cele din urmă de guvernul de la acea vreme, care a considerat că preţul oferit de National Bank of Greece, singurul investitor rămas în cursă, acela de 560 de milioane de euro pentru 70% din acțiuni, era prea mic.
Evenimentele importante din istoria României precum războiul de Independență, cele două războaie mondiale, criza din 1929-1930, schimbarea de regim din 1947, revoluția din 1989 sunt numai câteva dintre momentele care au influențat evoluția și dezvoltarea uneia dintre instituțiile simbol ale României.
CEC Bank, cel mai vechi brand din sistemul bancar românesc, rămâne una dintre cele mai valoroase zece bănci de pe piaţa locală. În spatele brandului stă o istorie de peste 157 de ani, care a făcut din CEC Bank cea mai mare bancă din portofoliul statului român.
