"Am ajuns la un acord pentru ca sistemele de supraveghere şi camerele să funcţioneze din nou", a afirmat Rafael Grossi în faţa jurnaliştilor pe aeroportul din Viena.
Acest lucru ar trebui să se întâmple "foarte curând", la finalul unei reuniuni tehnice, a precizat el, în timp ce comunicatul publicat împreună cu Organizaţia iraniană a energiei atomice (OIEA) rămâne vag.
În plus, numărul de vizite ale inspectorilor AIEA la uzina subterană de la Fordo, unde au fost depistate recent particule de uraniu îmbogăţit la un nivel de 83,7% apropiat de pragul bombei atomice, va creşte cu 50%.
Rafael Grossi s-a întors dintr-o vizită de două zile la Teheran, unde a avut întâlniri la cel mai înalt nivel, între care şi cu preşedintele iranian Ebrahim Raisi.
Republica islamică a limitat puternic inspecţiile şi a deconectat camerele de supraveghere anul trecut, într-un context de deteriorare a relaţiilor între Iran şi puterile occidentale.
"Am stopat hemoragia de informaţii" de care dispune AIEA, a estimat Grossi. În aceste ultime luni, în lipsa unei supravegheri suficiente, AIEA a precizat că nu mai este în măsură să garanteze caracterul paşnic al programului nuclear iranian.
"Este foarte, foarte important (...) în special în perspectiva resuscitării acordului" din 2015, care limita activităţile nucleare ale Iranului în schimbul unei ridicări a sancţiunilor internaţionale.
Negocierile pe această temă au intrat într-un punct mort în vara lui 2022.
Ele au început în aprilie 2021 la Viena între Teheran şi statele părţi (China, Rusia, Regatul Unit, Franţa şi Germania), cu participarea indirectă a SUA, dar ele sunt blocate din august 2022.
Acordul, cunoscut sub acronimul JCPOA, este muribund după retragerea SUA decisă în 2018 de preşedintele Donald Trump.
Iranul a început de atunci să se retragă progresiv din angajamentele sale.
Stocul său total de uraniu îmbogăţit se ridica astfel la 3.760,8 kg la data de 12 februarie (faţă de 3.673,7 kg în octombrie), respectiv de peste 18 ori limita autorizată de JCPOA, potrivit calculelor AIEA.
