Pe de o parte, FAO susține că lumea trebuie să sporească producția de carne pentru a răspunde la problema foametei și deficiențelor de nutrienți din țările sărace. Pe de altă parte, FAO a solicitat țărilor bogate să reducă consumul de proteine animale.
Aceste concluzii se regăsesc într-o foaie de drum pentru ca sistemul alimentar mondial să ajute la limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, publicată duminică de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) cu ocazia conferinţei COP28 de la Dubai.
Nevoia globală de proteine animale
Mai multe tipuri de proteine, micronutrienţi, grăsimi şi carbohidraţi găsiţi în carne, ouă şi produse lactate nu pot fi obţinute în mod adecvat din hrana pe bază de plante, a declarat economistul şef de la FAO, Maximo Torero.
Putin joacă tare. Vrea să fie reales președinte și cu voturile din teritoriile ucrainene ocupate
„Este nevoie să fie produse mai multă carne şi lactate pentru că există un număr mare de ţări unde este un sub-consum de aceşti nutrienţi şi aceste produse”, a spus Maximo Torero pentru Financial Times. În acelaşi timp, „există unele părţi care supraconsumă carne şi deci au probleme de sănătate”, a adăugat Torero.
Raportul FAO susţine că producţia de carne ar trebui să fie intensificată „în locaţiile relevante, Torero citând drept exemple Ţările de Jos şi Noua Zeelandă.
Punctul de vedere al FAO cu privire la producţia de carne a alarmat organizaţiile pentru protecţia mediului, care susţin în continuare că singura modalitate pentru a limita creşterea temperaturii globale este prin reducerea creşterii intensive a animalelor. „Este esenţial să facem tranziţia la a produce mai puţină carne şi nu mai multă”, spune Alex Wijeratna, director la ONG-ul Mighty Earth, după cum transmite Financial Times.
Marcel Boloş: Pentru 2024 nu există creşteri de impozite şi taxe, iar deficitul va fi "în jur de 5%"
Sistemul agroalimentar mondial este responsabil pentru o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră iar creştere animalelor este cel mai mare contributor. Cu toate acestea, sectorul creşterii animalelor este vizat mai puţin decât alte industrii care emit mari cantităţi de gaze cu efect de seră, precum aviaţia sau petrolul şi gazele.
Torero a spus că modalitatea de a merge înainte este ca ţările care „sunt foarte eficiente în creşterea animalelor”, cum este cazul Ţării de Jos şi Noii Zeelande, să producă mai multă carne şi lactate pe care să le expedieze apoi la nivel mondial, potrivit sursei citate de Agerpres.
Totuşi, tocmai aceste ţări îşi reduc producţia de carne pentru a putea atinge ţintele obligatorii privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a spus Torero. Fermierilor din Ţările de Jos li s-a spus să reducă turmele de animale şi să abandoneze sectorul pentru a ajuta ţara să îşi reducă la jumătate emisiile de azot până în 2030.
Asta ar putea încuraja alte ţări, cu modele de producţie mai puţin eficiente, să îşi majoreze producţia de carne pentru a acoperi cererea mondială, în creştere, ceea ce ar putea avea drept rezultat emisii mai mari, a adăugat Torero.
În timp ce 735 de milioane de oameni din întreaga lume nu au mâncare suficientă, ţările avansate produc cantităţi mari de alimente risipite.
Studiile separate ale ONU estimează că 14% din alimentele din lume, evaluate la 400 de miliarde de dolari, sunt pierdute anual între recoltare şi piaţa de retail, iar alte 17% sunt pierdute la nivelul lanţurilor de retail şi la consumatori.
