Succesiunea în PNL după alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României este mai mult un proces bazat pe cutumă şi reguli informale decât pe reguli stricte ale unui statut, se arată într-o analiză Mediafax.
Câştigarea alegerilor prezidenţiale a dus şi la succesul fuziunii PNL-PDL, care a rămas definitivă prin decizia Tribunalului Bucureşti. În aceste condiţii, atât vechiul PNL, cât şi vechiul PDL, au fost radiate din Registrul partidelor politice, în locul celor două formaţiuni rămânând un nou partid cu numele de Partidul Naţional Liberal, a cărui Statut este singurul în vigoare în acest moment.
Vechiul Statut al PNL, cel dinaintea fuziunii, a fost abrogat prin decizia instanţei, astfel încât normele statutare pentru situaţia în care funcţia de preşedinte al partidului devine vacantă nu mai pot fi aplicate în mod formal.
Singura menţiune din Statut referitoare la vacantarea unei funcţii în noul PNL face o referire generală, la secţiunea privind dispoziţiile tranzitorii: "În toate situaţiile, în cazul vacantării unei poziţii de membru al unui organism de conducere, la orice nivel, poziţia respectivă va fi completată prin cooptare prin decizie a fostelor organisme corespunzătoare ale partidului din care a provenit membrul care ocupa poziţia respectivă".
În acest context, unul dintre liderii de filială ai PNL au declarat pentru MEDIAFAX că se va opta pentru respectarea prevederilor vechiului Statut al PNL, dar la nivel cutumiar şi informal, astfel încât unul dintre vechii vicepreşedinţi ai partidului să preia interimatul funcţiei deţinute în prezent de Klaus Iohannis.
"Vom avea o şedinţă informală, bazată pe regulile din Statutul vechiului PNL pe care convenim în mod informal să le respectăm ca pe nişte cutume, dar nu este vorba de o decizie formală", a menţionat unul dintre vicepreşedinţii PNL.
Favorit pentru a deveni succesorul lui Iohannis în fruntea PNL, din calitatea de co-preşedinte alături de Vasile Blaga, este Ludovic Orban.
El este vicepreşedintele ales la ultimul congres cu cel mai mare număr de voturi, după ce s-a retras din cursa pentru şefia partidului în favoarea lui Klaus Iohannis.
Gestul său l-a făcut, de altfel, pe fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu să exclame: "Ludovic Orban – minune dumnezeiască! – a anunţat renunţarea domniei sale la candidatura anunţată în prealabil pentru preşedinţia PNL".
De asemenea, Orban a fost subiectul acuzaţiilor lui Antonescu, alături de Teodor Atanasiu, în ceea ce priveşte candidatura lui Iohannis la prezidenţiale. Crin Antonescu spunea, după ce şi-a anunţat retragerea din cursa pentru prezidenţiale, că gestul său a venit pe fondul faptului că cei doi "umblau prin oraş" pentru a explica de ce trebuie să candideze Iohannis la prezidenţiale şi nu Antonescu.
"Orban a fost dintre cei care au promovat în cel mai hotărât mod candidatura lui Klaus Iohannis şi are susţinere la baza partidului. Dintre toţi vicepreşedinţii este singurul care are calităţile minime pentru această poziţie. Ar fi mai bine ca Iohannis să-l propună ca succesor, nu e musai, dar ar clarifica lucrurile", susţine unul dintre vicepreşedinţii PNL, lider de filială.
Un alt vicepreşedinte PNL susţine că recomandarea lui Iohannis ar fi singurul element decisiv în hotărârea succesiunii.
”Oricare ar fi opţiunea celor din conducere, dacă Iohannis vine şi spune că îl recomandă pe X, atunci acela va fi. Pe de altă parte, Orban îşi doreşte de multă vreme să ajungă preşedinte al PNL. A fost cel care l-a contracandidat pe Antonescu şi motivul pentru care s-a reintrodus sistemul de alegere pe bază de moţiune, ca să-i reducă şansele lui. În afară de Orban, alte variante de lider nu prea sunt. Dacă ar fi propus altcineva se va ajunge din nou la un conflict în partid”, a mai susţinut un vicepreşedinte PNL.
În acelaşi timp, liderii din partid susţin ideea ca Iohannis să rămână pentru cât mai multă vreme în fruntea PNL pentru a transfera din capitalul politic deţinut în urma alegerii sale către partid.
”Teoretic, ar putea rămâne în funcţie ca preşedinte al PNL până cu o zi înainte de a depune jurământul în Parlament. Astfel, ar putea transfera cât mai mult din capitalul alegerilor către partid, de asta nu trebuie să ne grăbim să-i găsim înlocuitor”, a declarat unul dintre liderii PNL, făcând referire la data de 22 decembrie, când Iohannis va trebui să depună jurământul în Parlament ca preşedinte al României.
În acelaşi timp, Klaus Iohannis se află în aceste zile într-un proces de selecţie a viitorilor consilieri prezidenţiali.
Potrivit unor surse din PNL, între cei care ar fi fost deja agreaţi de preşedintele ales al României, s-ar afla Dan Mihalache pentru zona de analiză şi strategie politică, Cosmin Marinescu pentru zona economică şi Andrei Muraru, istoric şi fost preşedinte al IICCMER.
În ceea ce priveşte politica externă, Iohannis ar aştepta ”o recomandare” din partea senatorului Mihai Răzvan Ungureanu. O altă ”recomandare” de consilier prezidenţial ar putea veni din partea europarlamentarului Eduard Hellvig.
De asemenea, numele Alinei Mungiu Pippidi a fost vehiculat pentru deveni consilier prezidenţial al noului preşedinte ales.
O altă variantă luată în calcul pentru a deveni consilier prezidenţial este cea a lui Emil Hurezeanu, cel care a organizat prezentarea programului de candidat al lui Iohannis.
Potrivit surselor citate, ar mai fi avuţi în vedere pentru poziţiile de consilieri prezidenţiali profesorul universitar Gabriel Popescu şi avocatul Gheorghe Piperea.