Vă reamintim că proiectul de lege care modifică Codul de procedură penală a fost adoptat luni, 10 mai, de Camera Deputaților, cu 244 de voturi ”pentru”, trei ”împotrivă” și 40 de abțineri.
Potrivit proiectului, ”deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut, instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor.”
Prin propunerea legislativă au fost reglementate şi situaţiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicaţi - de exemplu, prin pensionare - să semneze motivarea hotărârii.
”Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei”, se arată în propunerea legislativă.
”În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin (1), instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile.
În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor”, mai prevede proiectul.
Alineatul 1 prevede că ”deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor”.
(...) maximum 120 de zile, putând ca în situaţii cu totul excepţionale să prelungească 30 de zile şi încă 30 de zile, astfel încât să nu se depăşească în total 120 de zile de la încheierea procesului. În acest timp nu se poate pune în executare nicio soluţie, nu este pronunţată nicio soluţie, nici de condamnare, nici de achitare.
Camera Deputaților este for decizional în acest caz, astfel că proiectul a fost trimis președintelui Iohannis pentru promulgare.
Proiectul de lege a fost adoptat săptămâna trecută și de Senat, după ce Curtea Constituțională a stabilit ca decizia instanței să fie pronunțată odată cu motivarea.
Senatorii au introdus o serie de amendamente pe un proiect de lege al USR-PLUS și PNL care prevedea inițial ca termenul maxim să fie de 90 de zile. Forma inițială a fost contestată de către magistrați, care au susținut că termenul de 90 de zile este mult prea strâns pentru motivarea hotărârilor judecătorești, potrivit HotNews.
Ce prevede decizia CCR din 7 aprilie:
Punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea ca valori supreme ale statului de drept.
Sunt neconstituţionale:
- art. 400 alin. (1) - "Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii";
- art. 405 alin. (3) - "(3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii";
- art. 406 alin. (1) şi (2) - "(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier".
În concluzie:
Decizia instanței trebuie pronunțată odată cu motivarea: "Hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării".
Motivarea trebuie redactată într-un termen de 30 de zile de la pronunțarea deciziei, termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile, potrivit Legii 304. În realitate, s-a ajuns la situații în care sentințele au fost motivate de către instanță și după un an de la pronunțarea lor.
