"Nu avem până în acest moment niciun fel de rezultat, fapt care ne îngrijorează pe toți, deoarece au trecut deja două luni iar inculpații din România sunt puși sub măsuri preventive, ceea ce pare cumva injust, pentru că nu au acționat de unii singuri. Se colaborează destul de greu cu autoritățile din Marea Britanie, din nefericire. Cu colegii britanici se colaborează mai greu decât cu alții din Europa și probabil că, după Brexit, va fi și mai greu", a spus Horodniceanu, la sediul DIICOT.
El a precizat că, din datele pe care le deține, dosarul a ajuns la Home Office în Marea Britanie și este așteptat un răspuns iar, în cazul în care acesta nu va veni, vor continua "demersurile internaționale".
Potrivit DIICOT, la începutul lunii iulie 2016, Aurelian Szanto, cetățean român rezident în Marea Britanie de mai mulți ani, a fost contactat telefonic de către un jurnalist britanic, care i-a propus să lucreze ca translator pentru postul Sky News. Respectivul jurnalist i-a spus că intenționează să realizeze un documentar despre traficanții de arme și i-a cerut să găsească persoane dispuse să prezinte arme de foc. Deși Szanto a replicat că nu are posibilitatea de a prezenta arme militare, ci doar arme de vânătoare deținute legal de un prieten al său din România, respectivul jurnalist a fost de acord. În aceste condiții, Szanto a luat legătura cu prietenul său Attila-Csaba Pantics, care a fost de acord cu solicitarea, urmând ca prezentarea armelor să o facă împreună cu vărul său, Levente Pantics.
Procurorii mai spun că jurnaliștii britanici i-au oferit lui Aurelian Szanto suma de 2.000 de euro, pentru realizarea "investigației jurnalistice", din care acesta a oprit 1.000 euro. Restul de 1.000 euro urma să fie împărțit între Attila Pantics și Levente Pantics, conform Agerpres.
Reportajul a fost realizat pe data de 31 iulie, iar Attila Csaba Pantics, Levente Pantics și Aurelian Szanto au jucat rolul de traficanți de arme, purtând cagule pe cap.
