Proiectul de incriminare prin lege a violenței cibernetice pe reţelele sociale sau în alt mediu online a fost inițiat de deputatul USR Cristina Iurișniți, semnat de alți 28 de deputați și senatori de la toate formațiunile politice, și a fost prezentat în Camera Deputaților în 15 octombrie 2019. Adoptat de Senat în 10 februarie 2020, proiectul a ajuns la deputați, for decizional. După adoptarea actului normativ în 10 iunie 2020, de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional, proiectul a mers la promulgare și a devenit Legea nr. 106/3 iulie 2020. Actul normativ vizează modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice.
„Cyberbullying” (hărţuirea cibernetică) este termenul folosit pentru definirea diverselor forme de abuz psihologic pe internet (hărţuire, ameninţare, intimidare, adresare de injurii, transmiterea de mesaje obscene, uneori ajungându-se chiar şi la şantaj), cu scopul de a ataca în mod deliberat, repetat şi ostil o persoană sau un grup de persoane.
Potrivit legii „cyberbullying”, violenţa domestică este definită ca fiind „orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima”.
Violenţa cibernetică presupune „hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea non-consensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima”.
„Legea incriminează violenţa on-line, bullying-ul şi vizează recunoaşterea noţiunii de violenţă cibernetică alături de violenţă fizică, sexuală, psihologică, socială, economică şi sancţionarea faptelor conform legii 217/ 2003, legea prevenirii şi combaterii violenţei domestice”, transmitea, pe 10 iunie 2020, deputatul USR Cristina Iurișniți, inițiatoarea legii promulgate vineri de președintele Klaus Iohannis.
Cristina Iurișniți amintește că în această categorie „intră parteneri, foşti parteneri, aşa-zişi prieteni care prin mesaje abuzive online atacă victima prin hărţuire, ameninţări online, interceptare de date personale, mesaje instigatoare la ură pe baza de gen, cu scopul de a umili, ameninţa, reduce la tăcere victima”. Deputatul amintește cazul vloggerului Colo, urmărit de 850 de mii de tineri care a instigat la viol și la violență asupra femeilor.
Tânăra care l-a denunțat pe vloggerul Alexandru Bălan ,,Colo\"\" a depus plângere penală pentru amenințare după ce zeci de fani ai băiatului au amenințat-o. Ea a declarat, în exclusivitate pentru Realitatea PLUS, pe 11 iunie, că îi este frică să meargă singură pe stradă după toate mesajele. Pe 10 iunie, vloggerul a fost pus în libertate de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, după ce a fost reţinut pentru că a incitat la violenţă împotriva unei minore, inclusiv la violarea acesteia. El este sub control judiciar pentru infracțiuni de instigare publică, iar timp de 60 de zile nu are voie să posteze nimic în spaţiul online, fie că e vorba de Youtube, Facebook, Instagram sau Tik Tok.
Prin noua lege care include violenţa cibernetică în categoria violenţei domestice sunt alocate bugete pentru campanii de informare împotriva violenţei cibernetice asupra fetelor şi femeilor, alfabetizare digitală pentru a spori gradul de educaţie.
Astfel, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor elaborează şi difuzează materiale documentare privind prevenirea, cauzele şi consecinţele violenţei domestice.
Și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, prin organismele aflate în coordonare responsabile de prevenirea, analiza, identificarea şi reacţia la incidente în cadrul infrastructurilor cibernetice, are obligaţia, potrivit noii legi, de a efectua demersurile necesare pentru a dezvolta campanii de sensibilizare publică privind violenţa cibernetică şi să ofere asistenţa practică autorităţilor centrale şi locale în prevenirea şi răspunsul la violenţa cibernetică.
