Pământul ar urma să fie lovit de uriașa furtună solară în jurul orei 19:00 (ora României). Practic, soarele a lansat un val de plasmă și particule de înaltă tehnologie încă de duminică. Atunci, spun oamenii de știință, o pată solară enormă a erupt spontan. Mai departe, erupția a generat un nor masiv de plasmă, cunoscut în termeni științifici sub numele de ejecție de masă coronală (CME). Acest nor de plasmă se îndreaptă în direcția Pământului, au informat experții de la Space Weather Prediction Center.
Totuși, dată fiind distanța dintre această stea și Terra este nevoie de aproape 4 zile ca furtuna să lovească aici. Potrivit Daily Mail, viteza de deplasare a plasmei solare este de peste 650.000 de mile pe oră.
Legătura dintre echinocțiu și furtuna solară
Inițial, oamenii de știință credeau că Pământul nu va fi afectat deloc de această furtună solară. Interesant este că aceiași experți susțin acum că echinocțiul de toamnă ar face ca o bună parte a planetei să fie mai expusă. Potrivit cercetătorilor de la Space Weather Prediction Center, citați de Space.com, evenimentul va declanșa cel mai probabil o furtună geomagnetică minoră de nivel G1, cea mai slabă și mai comună categorie de furtuni geomagnetice.
De altfel, faptul că această furtună geomagnetică va avea loc la doar câteva zile după echinocțiul de toamnă nu este o coincidență. În săptămânile dinainte și după cele două echinocții ale Pământului, furtunile geomagnetice sunt mai frecvente. Explicația dată de experți este că în timpul echinocțiilor, soarele se află direct deasupra ecuatorului Pământului, iar magnetosfera planetei noastre devine aliniată cu câmpul magnetic al soarelui. Fenomenul, cunoscut sub numele de efectul Russell-McPherron, face ca Terra face ca furtunile geomagnetice să fie de două ori mai probabile în timpul echinocțiului decât în timpul solstițiilor.
Cum ne afectează
Printre efectele acestei furtuni geomgnetice ar fi fluctuațiile rețelelor electrice, care ar putea întâmpina o serie de probleme în următoarele ore, precum și efecte minore asupra operațiunilor sateliților și apariția unor aurore boreale la latintudini mai joase decât în mod normal. Nu în ultimul rând, furtuna ar putea afecta și viața pe Terra, dar din fericire nu dramatic. Printre efecte se numără și posibilele perturbări ale rutelor păsărilor migratoare, în anumite zone ale Pământului.
Statele Unite ale Americii ar urma să fie probabil cele mai afectate, dar și în statele nordice din Europa. Există însă și un avantaj. Locuitorii din aceste zone vor putea urmări adevărate spectacole cerești de lumină - aurorele boreale.
Nu este exclus ca acestea să poată fi văzute chiar și mai la sud, ceea ce înseamnă că marginal ar putea fi observate și în zonele mai înalte din centrul Europei, posibil și în România. Nu ar fi pentru prima dată când aurorele boreale ajung să fie vizibile în această regiune europeană. Cel mai recent, aurora boreal a fost vizibilă în cursul serii de joi, 12 septembrie, pe cerul României. Mai multe persoane au făcut publice imagini spectaculoase cu acest fenomen care a colorat cerul.