Antimateria este o imagine în oglindă a materiei obişnuite cu care suntem familiarizaţi. Iar pentru prima dată în istorie, oamenii de știință au măsurat forţele care fac ca anumite particule antimaterie să fie ținute împreună. Aceată reușită a comunității științifice de la CERN are în spate peste 20 de ani de cercetare.
În cazul de față, cercetătorii au măsurat spectul unui atom de hidrogen, deoarece este cel mai răspândit din Univers și de asemenea este și foarte ușor de înțeles spre deosebire de atomii de antihidrogen. Asta pentru că Universul pare să fie compus aproape în totalitate din materie, antiprotonii și pozitronii, componentele unui atom de antihidrogen, trebuie produși și asamblați în atomi înainte ca spectrul atomului să fie măsurat.
Jeffrey Hangst, purtatorul de cuvant al proiectului ALPHA, spune ca hidrogenul si antihidrogenul se comporta similar si au spectre de lumina identice, prin urmare antimateria seamana foarte mult cu materia si respecta aceleasi legi ale fizicii.
Spre deosebire de un atom de hidrogen, care este compus dintr-un electron si un proton, atomul de antihidrogen este format dintr-un pozitron si un antiproton.
În timpul experimentului, cercetătorii au amestecat plasma a 90.000 de antiprotoni cu pozitroni, producând astfel 25.000 de atomi de antihidrogen, pe care i-au măsurat cu ajutorul unui laser. Însă, dintre acestia, doar 14 au putut fi prinși de magnet și expusi razei laser. Apoi a fost măsurata interacțiunea dintre raza laser și atomii de antihidrogen. Rezultatul experimentului a fost publicat în revista Nature.
„Acesta este un moment istoric în ceea ce priveşte cercetările privind crearea antimateriei și compararea proprietăţilor acesteia cu cele ale materiei obişnuite", a declarat fizicianul Alan Kostelecky de la Indiana University.
