"În condiţiile în care 3,7% din angajaţii din UE lucrează în sectorul cultural - situaţia este, probabil, asemănătoare şi în România, numai ca abia din 2020 putem vorbi despre datele necesare. În 2018, sectorul cultural a generat 3,6% din PIB-ul României, mai mult decât industria extractivă, turismul şi serviciile financiare", se arată în document.
Cultura trebuie privită ca un domeniu de sine stătător (ea însemnând arte vizuale, artele spectacolului, alte arte, patrimoniu, entertainment, industrii culturale şi creative), ca un generator de valoare reală pentru cetăţeni şi pentru societate şi trebuie sprijinită să funcţioneze în relaţie cu celelalte sectoare, pentru a crea valoare economică şi socială, se mai precizează în program.
Acest lucru înseamnă că este necesară crearea unor cadre de lucru interministeriale (cu Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătăţii), intrasectoriale (sectorul cultural public, cel privat şi cel independent din cultură) şi intersectoriale (cu implicarea sectorului de afaceri şi a sectoarelor independente şi private din alte domenii economice şi sociale), conform aceluiaşi document.
"E momentul ca domeniul culturii, reînţeles ca mai sus, să fie ridicat de la stadiul de important în discurs, la cel de important în realitate şi să fie privit întocmai ca celelalte sectoare cheie ale societăţii, adică din dubla perspectiva nevoi-beneficii (care sunt investiţiile necesare pentru dezvoltarea sectorului şi care sunt tipurile de impact social şi economic pe care le vizăm prin dezvoltarea sectorului)", se subliniază în programul de guvernare.