Raportul următeşte datele din 2016 şi arată că riscul de sărăcie este aproape dublu în cazul persoanelor care lucrează part-time (15,8%) faţă de cei care au normă întreagă (7,8%).
De asemenea, riscul de sărăcie e de aproape trei ori mai mare pentru angajații cu locuri de muncă temporare (16,2%) decât pentru cei cu locuri de muncă permanente (5,8%).
Angajații bărbați (10,0%) au fost, de asemenea, puțin mai expuși riscului sărăciei decât femeile angajate (9,1%).
Interesant este faptul că proporția persoanelor angajate în situație de risc de sărăcie a crescut continuu, de la 8,3% în 2010 la 9,6% în 2016, în contrasens cu evoluţia economică a zonei.
Potrivit Eurostat, pragul riscului de sărăcie este stabilit la limita a 60 din . Acest prag este stabilit la 60% din venitul disponibil național echivalent median (după transferurile sociale).
