Cei doi dinţi sunt ''cele mai vechi fosile ale unor mamifere aparţinând liniei care a condus la (apariţia) oamenilor'', au susţinut cercetătorii de la Universitatea din Portsmouth, scrie Agerpres.
''Acestea sunt, de asemenea, strămoşii majorităţii mamiferelor în viaţă astăzi, printre acestea numărându-se vieţuitoare diverse precum balena albastră şi chiţcanul pitic'', au adăugat specialiştii, scrie agerpres.ro.
Studentul Grant Smith a făcut această descoperire în timp ce examina mai multe fosile colectate din comitatul Dorset aflat pe coasta de sud a Marii Britanii.
'Grant cernea mici mostre de roci din Cretacicul timpuriu colectate din zona de coastă din Dorset, parte a proiectului său de disertaţie de la absolvire, în speranţa că va descoperi rămăşiţe interesante'', a declarat cercetătorul Steve Sweetman, coautor al lucrării bazate pe această descoperire, publicată în jurnalul ''Acta Palaeontologica Polonica''.
''În mod destul de neaşteptat el a descoperit nu unul ci doi dinţi destul de remarcabili aparţinând unui tip nemaivăzut anterior (identificat) în roci având această vârstă'', a adăugat Sweetman care a concluzionat că dinţii provin de la două specii.
În urma analizei dinţilor, Sweetman a declarat că unul dintre cele două mamifere se hrănea probabil cu insecte, iar cel mai mare este probabil să fi consumat şi plante.
Coordonatorul lui Smith, profesorul de paleobiologie Dave Martill, s-a arătat încântat că ''un student care este un începător a reuşit să facă o descoperire ştiinţifică remarcabilă în paleontologie şi să îşi vadă numele publicat într-o lucrare ştiinţifică''.