Macron, în cădere liberă
Un sondaj publicat vineri indică o rată de nepopularitate de 74% pentru liderul de la Elysee, cu şase procente peste cea de când a dizolvat pe 9 iunie camera inferioară a parlamentului (Adunarea Naţională) şi a convocat alegerile legislative anticipate ce se desfăşoară într-un sistem de vot majoritar în două tururi, pe 30 iunie şi 7 iulie.
Având în vedere scăderea continuă a popularităţii lui Macron, alianţa sa politică „Împreună pentru Republică” (Ensemble pour la République), alcătuită din partidul său liberal „Renaşterea” (Renaissance-RE) şi formaţiunea centristă Modem, a decis să nu-l mai includă în afişele electorale.
Un exemplu poate fi observat în plin centrul Parisului, unde afişele fostului secretar de stat pentru afaceri europene Clément Beaune, care candidează într-o circumscripţie a capitalei, nu mai includ nicio imagine sau menţiune cu Macron.
„Macron să facă un pas în spate!”
Însuşi premierul Gabriel Attal, considerat moştenitorul politic al lui Emmanuel Macron, spune că acesta trebuie să facă un pas în spate, „întrucât la aceste alegeri nu se caută un nou preşedinte, ci un nou guvern”.
De altfel, criticile în tabăra prezidenţială la adresa celui care era până recent de neatins s-au înmulţit. Inclusiv Edouard Philippe, care a fost primul şef de guvern al lui Macron, pare că acum se distanţează de mentorul său. „Preşedintele a ucis partidul prezidenţial (…) prin decizia de a dizolva Adunarea Naţională”, a criticat Edouard Philippe, al cărui partid, „Orizonturi” (Horizons), s-a retras din alianţa lui Macron care a pierdut alegerile europene şi candidează acum separat la alegerile legislative anticipate.
Respectiva alianţă a lui Macron pentru alegerile europarlamentare încheiate, denumită „Coaliţia Nevoie de Europa” (Coalition Besoin d’Europe) şi în care rolul principal l-a jucat partidul prezidenţial Renaşterea, a obţinut la scrutinul european numai 14,6% din voturi, în timp ce pe primul loc s-a clasat partidul de extremă dreapta „Adunarea Naţională” (Rassemblement national-RN), cu 31,4% din voturi.
Deşi această formaţiune a lui Marine Le Pen şi Jordan Bardella conduce în sondaje şi pentru alegerile legislative anticipate, este totuşi puţin probabil să poată forma o majoritate, având în vedere scrutinul majoritar în două tururi în fiecare din cele 577 de circumscripţii electorale. Acest sistem le permite în turul doi partidelor mainstream, indiferent că sunt de dreapta sau de stânga, să formeze coaliţii în care să lase la o parte divergenţele dintre ele şi să-şi susţină reciproc candidaţii cei mai bine plasaţi doar pentru a izola extrema dreaptă.
