Echinocţiul de toamnă 2016. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.
Echinocţiul de toamnă 2016. Când are loc Echinocţiul de toamnă
2016 - 22 septembrie 17:21
2017 - 22 septembrie 23:01
2018 - 23 septembrie 04:54
2019 - 23 septembrie 10:50
2020 - 22 septembrie 16:30
Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.
Echinocţiul de toamnă 2016. În această zi Soarele trece exact la zenit pe ecuatorul terestru.
Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 22 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.
Echinocţiul de toamnă 2016. Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi "punct autumnal", se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor. Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare, în zona Polului Nord începând lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de şase luni, până la momentul echinocţiului de primăvară.
Echinocţiul de toamnă 2016. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.
Echinocţiul de toamnă 2016. La latitudinile României, în aceste zile, Soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont.
Echinocţiul de toamnă 2016. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
Echinocţiul de toamnă 2016. Începutul toameni astronomice
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2016. Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim întoamna astronomică. Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°.
Echinocţiul de toamnă 2016. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.
Echinocţiul de toamnă 2016. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.
Echinocţiul de toamnă 2016. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii.
ECHINOCTIU DE TOAMNA 2016. Ziua este egală cu noaptea
Echinocţiul de toamnă 2016. La latitudinile tarii noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont.
Echinocţiul este momentul în care Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor. În emisfera sudica a Pamântului, data de 22 septembrie marcheaza începutul primăverii.
La latitudinile ţării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înaltime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumatatea distantei unghiulare dintre zenit ţi orizont.
Echinocţiul de toamnă 2016. Dacă pe tot parcursul anului satelitul natural al Pământului își face apariția la aproape o oră după ce Soarele apune, Luna recoltei poate fi văzute aproape imediat după apusul Soarelui. În acest moment cerul capătă o culoare roșie creată de lumina Lunii.
