Asociația Procurorilor din România a realizat o broșură în care exemplifică ce efecte va avea modificarea codurilor.
„Cu acordul și ajutorul colegilor procurori și judecători am întocmit o broșură a exemplelor practice privind efectele pe care le pot avea modificările preconizate ale Codului de procedură penală și Codului penal. Textele modificate au fost preluate din forma transmisă în mod oficial Asociației Procurorilor din România. Exemplele de mai jos sunt inspirate din activitățile practice ale magistraților. Ele au fost simplificate pentru a explica cât mai ușor cetățenilor care pot fi efectele acestor modificări ale Codului de procedură penală și Codului penal”, se arată în document.
Iată mai multe exemple oferite de aceștia:
„O crima are loc într-un oraş din România. Cadavrul este găsit secţionat, iar părţi din el lipsesc. Nimic nu indică autorul. Se deschide dosar penal şi se încearcă identificarea făptuitorului.
Peste o săptămână, într-un alt oraş din acelaşi judeţ are loc o crimă asemănătoare. Aceleaşi împrejurări. Aceleaşi părţi ale corpului care lipsesc. Singurele informaţii sunt referitoare la un autoturism de culoare gri metalizat şi un bărbat văzut în preajma locurilor unde s-au petrecut crimele. Acesta părea a schiopăta puţin.
Pentru a înainta ancheta, organele de cercetare penală ar dori să dea publicităţii anumite amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime.
Totuşi, dacă ar face asta, ar comite o infracţiune conform noilor reglementări.
În plus, dacă în termen de un an nu descoperă autorul, procurorii sunt nevoiți, conform noilor modificări să claseze cauza, deși infracțiunile contra vieții sunt imprescriptibile.
Forma actuală a legii care permite comunicarea publică:
Art. 4: Prezumţia de nevinovăţie
(1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.
(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.
Forma modificată care interzice orice fel de comunicare:
La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4) cu următorul cuprins:
”(3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligații reprezintă infracțiune și se pedepsește, potrivit legii penale.
Forma actuală a legii care permite continuarea cercetărilor până este identificat autorul:
Art. 153
Prescripţia răspunderii penale
(1) Prescripţia înlătură răspunderea penală.
(2) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:
a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;
b) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.
(3) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.
Art. 305 Începerea urmăririi penale
”(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”
Forma modificată care obligă procurorul să dispună clasarea după un an:
La articolul 305, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) În toate celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1) organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penala este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei”.
Vlăduț se joacă în parc. Aleargă și e fericit. Tatăl lui, încântat de exuberanța copilului, scoate telefonul mobil din buzunar și începe să filmeze. În același timp, într-un colț al parcului, mai întunecat (tatăl lui Vlăduț muncește până seara târziu și are puțin timp la dispoziție pe care să îl petreacă cu copilul său) un bărbat lovește o fată și o trage după el. Tatăl îndreaptă telefonul spre cei doi. Nu poate să intervină pentru că Vlăduț se îndepărtează, astfel că își strigă copilul în timp ce continuă să filmeze. Fata este agresată și urcată cu forța într-o mașină.
Tatăl merge la poliție și le oferă înregistrarea. Păcat că aceasta nu poate fi folosită conform „micilor” modificări ale codului de procedură penală.
Forma actuală care permite utilizarea oricărui mijloc de probă legal și a înregistrărilor făcute de cetățeni:
Art. 97 - Proba şi mijloacele de probă
f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.
Art. 139
”(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”
Forma modificată care instituie un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal:
La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă. J
La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii”. (martorii nu sunt părți la procesul penal)
Traficul de droguri
Gianni s-a ocupat întotdeauna cu traficul de droguri. A strâns o avere frumușică din viciul altor oameni. Acum vrea să treacă la nivelul următor, să își extindă teritoriul și să mai coopteze colaboratori. Procurorii au desfășurat o anchetă minuțioasă, încercând să îl stopeze și să prevină distrugerea altor vieți.
Gianni face o greșeală și este surprins având asupra sa un mic pliculeț conținând o substanță necunoscută.
Printr-o constatare tehnico-științifică, s-ar putea stabili rapid dacă este vorba de droguri interzise prin lege sau o altă substanță. În momentul în care este clar că Gianni avea droguri asupra sa, el poate fi arestat, scos din societate și rețeaua sa destructurată.
Acum însă, noile modificări ale codului de procedură penală, nu mai permit realizarea constatărilor tehnico-științifice ci doar o expertiză. Aceasta durează mult, necesită mai multe resurse financiare și întârzie nepermis cursul anchetei.
Gianni se poate întoarce acasă pana pot stabili procurorii ce transporta sau poate pleca intr-o excursie prelungită într-o țară caldă și prietenoasă cu cei ce au aceleași ocupații ca Gianni.
Forma actuală care permite utilizarea constatării tehnico-științifice ca mijloc de probă:
Art. 97 - Proba şi mijloacele de probă
e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;
Forma modificată care nu permite utilizarea constatării tehnico-științifice ca mijloc de probă:
La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
”e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;”
Ai o fetiță de câțiva anișori și ești mândru de ea, este inteligentă și frumușică. Se joacă împreună cu alți copii în fața blocului. Vine un cetățean și se masturbează în fața ei. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, cetățeanul nu va mai putea fi arestat preventiv.
Ai o fetiță adolescentă de 13 ani. Este sedusă de un individ de 40 de ani care profită de naivitatea ei și de lipsa de experiență și o convinge să facă sex cu el. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, acest individ nu mai poate fi arestat.
Forma care permite în prezent arestarea preventivă:
Art. 223 Condițiile și cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive
”(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracțiune privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică
Forma modificată care nu mai permite arestarea preventivă:
La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracțiune comisă cu violență si, cumulativ, pe baza evaluării gravitații faptei, a modului si a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica”
- Ai o fată adolescentă. Aceasta devine victima unor traficanți de persoane. Aceștia o bat, o violează și o obligă să se prostitueze. Cumva reușește să scape. Face plângere la procuror și indică clar numele autorilor.
Procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală. Până acum, se începea urmărirea penală față de faptă și se încerca strângerea de probe, organizarea unui flagrant sau măsuri de supraveghere tehnică pentru a se strânge probe sau pentru a se identifica alți martori.
Conform noilor modificări, procurorul trebuie să aducă imediat la cunoștința autorilor calitatea de suspecți. Dacă nu face asta, toate actele ulterioare sunt nule. Astfel, aceștia pot participa la orice act de urmărire penală, pot consulta dosarul, pot afla numele martorilor sau că li se urmăresc convorbirile telefonice.
Cine ar mai formula plângeri în aceste condiții?
Forma actuală care permite efectuarea unei anchete eficiente:
Art. 305 Începerea urmăririi penale
”(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârșită ori a cărei săvârșire se pregătește, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.”
Art. 307 Aducerea la cunoștință a calității de suspect
Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
Forma modificată care blochează urmărirea penală:
La articolul 305, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege şi se constata că nu exista vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1) şi sunt indicate numele persoanelor ce se presupune că ar fi săvârşit infracţiunea ce face obiectul sesizării, organul de urmărire penala dispune obligatoriu începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi făptuitori. Toate probele administrate în această perioadă, fără respectarea acestor condiții sunt nule absolut și nu pot fi utilizate împotriva persoanei a cărei identitate era indicată la data administrării lor.”
Art. 307 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 307 - Aducerea la cunoștință a calității de suspect
(1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia și a probelor din care rezultă săvârșirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoștință a calității de suspect.
(2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) și persoana față de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi față de aceasta după aflarea identității persoanei.”
