Gruparea infracțională era structurată pe mai multe paliere, iar procurorul de caz, Teodor Niță, a precizat că situația generată este una gravă.
”Să vă dau un exemplu: dumneavoastră cumpărați pește și vă luați după etichetă: Finlanda. Dar în spatele etichetei nu e nici o documentație: când a fost adus în România, cum, care este traseologia lui.. Și atunci pot să fac afirmația că nu avem un standard prin care să putem verifica compatibilitatea dintre regulile sanitare și produsele alimentare. Și nu numai la pește! Marii retaileri iau pește și, în realitate dvs nu știți de unde vine. Da, este un caz extrem de grav! Sigur nu aș mai mânca așa ceva!”, a spus procurorul Teodor Niță.
Polițiștii români, precum și cei din Italia, Spania, Franța și Ungaria pun în aplicare peste 150 de mandate de percheziție domiciliară, în vederea documentării activității infracționale a unui grup organizat, care se ocupa cu activități ilegale din domeniul pescuitului, achiziției, transportului și comercializării peștelui impropriu consumului. În Constanța au fost efectuate 26 de percheziții (una în municipiu, 25 în Hârșova), iar în Tulcea 18. Menționăm că, în România, polițiștii au pus în aplicare 115 astfel de mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București și a județelor Constanța, Călărași, Dâmbovița, Argeș, Ilfov, Tulcea, Ploiești, Brașov, Brăila, Buzău, Vâlcea, Giurgiu și Maramureș. Alături de ei sunt și reprezentanți ai Poliției Naționale din Spania. La rândul lor, polițiștii români au participat la acțiunile similare care au loc pe teritoriul Italiei, Spaniei, Franței și Ungariei. Gruparea, formată din sute de persoane (români, francezi, italieni și maghiari), ar fi creat un adevărat mecanism pentru procurarea ilegală a peștelui, din afara țării, pentru transportul acestuia și, ulterior, pentru comercializarea lui în România. Ea nu funcționa după un sistem piramidal ci, dimpotrivă, acționa pe mai multe paliere, la nivelul cărora erau constituite grupuri distincte, în funcție de obiectul de activitate (braconaj piscicol / transport marfă / comercializare etc.). Produsele piscicole erau obținute din apele teritoriale ale Italiei, Spaniei și Franței, unde pescuitul era interzis, peștele din acele zone fiind impropriu consumului. Ulterior, cantitatea rezultată în urma braconajului piscicol era depozitată și transportată fără a avea autorizație sanitar-veterinară, așa cum impune legislația europeană și română în domeniu. Aducerea în România a peștelui s-ar fi realizat prin folosirea unor documente falsificate, membrii grupării efectuând achiziții intracomunitare, prin intermediul unor societăți românești cu obiect de activitate în domeniul comercializării produselor piscicole, special înființate pentru a servi activității infracționale.
”Nucleul de lucru a început cu procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța în colaborare cu IGPR. Totul a plecat de la o informație obținută în mod operativ. Persoanele implicate pescuiau prin metode barbare, din fluvii extrem de poluate, din zone în care pescuitul este interzis, din cauza poluării industriale, care nu se face cu flori de trandafir. Fără a beneficia de autorizații, pur și simplu braconau. Începând de la metoda cu plasa, cu baterii.. e vorba de o cantitate, dacă nu greșesc, de 500 de tone. Vorbim de un fluviu din Spania, de Ebru. La un moment dat, am observat că gruparea era extinsă și în fluviul Pad din Italia. Pentru a-și crea aparența de legalitate a livrării de pește către România, au procedat la contrafacerea documentelor. Cum obțineau antetele? Cumperi 50 de kg de pește de la o firmă autorizată, vezi cam cum este ștampila, au contrafăcut-o, din xeroxuri au luat antetul și au început să completeze. Intrau în România în special cu dubițe de 3,5 tone. La vama nu prea sunt controlate aceste dubițe, e o chestiune standard, nu o cunosc foarte bine. Ei au prins lucrul ăsta și au trecut la fapte. Nu erau transportate în condiții optime. Așa cum sunt microbuzele/dubițele acestea. În unele era și frig, în altele nu. Lădițe cu gheață.. Mai dormea șoferul, mai oprea motorul.. Vă dați seama. În 3 – 4 zile ajungea în România”, a declarat procurorul de caz în cadrul unei conferințe de presă.
Interceptări scandaloase
”În interceptări erau convorbiri de genul: mă, dar cam miroase! Eh, spală-l și tu cu oțet. Taie-l și tu rondele, pune-l la marinat și nu va mai miroase. De fapt, peștele era stricat! Dar îl țineau în soluție salină sau în oțet. Situația este una generalizată, din păcate! Inclusiv în Deltă se livra! Inclusiv în Constanța, inclusiv la mari retaileri unde mergeți cu coșul... și credeți că luați pește proapăt. Este o realitate foarte tristă, românii au 72 de ore pentru a putea exploata peștele din crescătoriile lor, iar în situațiile altor comercianți din afară: 21 de zile! Documente semnate de unii reprezentanți ai statului, pe care o să-i întebăm de ce este acest tratament diferențiat al producătorilor români față de producătorii străini. Sunt documente semnate, ni le-au pus la dispoziție persoane care ne-au informat despre situația aceasta. Revenind, ajungea în România și îl ditribuia fie rondele, fie pește proaspăt.., vă dați seama ce proaspăt. Avem analize, am cerut punctul de vedere oficial al ANSVSA. Și nu înțeleg de ce se acționează așa. Adică: una, două, peștele e bun. Răspunsul a fost: da, a fost verificat peștele, nu are nici o legătură cu gradul pe care trebuie să-l îndeplinească pentru consum.. Dar la analize au ieșit niște substanțe pe care nu doriți să le ingerați și în cantități care sunt improprii consumului uman și care sunt toxice. Chiar dacă era peștele bun, și nu este, numai modul de transport îl altera. De pildă, polițiștii spanioli ne-au ajutat, în baza unui mandat emis de către judecătorul spaniol, la o supraveghere cu dronele: modul cum era depozitat, transportat!”, a mai spus procurorul.
